Cum să scapi de datorii

0
804

De Peter Flax. Adaptare de Alexandra Pele. Guliver/GettyImages. 

Ai crede că un salariu decent te ține departe de rate și împrumuturi. Te înșeli. Chiar și atunci când câștigi bani buni, există riscul să te scufunzi în datorii.

Mai ții minte cum îți imaginai că va fi viața ta odată ce vei avea un job bine plătit, așa încât să îți poți cheltui banii după bunul plac și fără stres? Poate că acel vis încă mai există, dar cel mai probabil e îngropat sub multe rate la bancă, o grămadă de întârzieri în carieră, o viață „pe datorie“ și un cost al existenței în continuă creștere. Dacă te-ai săturat să stai în chirie și ai investit într-un apartament, ai acum o rată de care vrei să uiți, dar banca nu te lasă.

Criza care a marcat ultimul deceniu a lovit dur și a dat în toată lumea. Trăitul la limită a ajuns să însemne ceva cu mult mai neplăcut decât plecatul la mare cu cortul în spate și fără prea mulți bani în buzunar. Să luăm doar câteva statistici. Unul din cinci români rămâne cu datorii după Crăciun, reiese dintr-un studiu al băncii olandeze ING. Circa 40% din populație se află, potrivit unui raport realizat de World Vision România, la limita sărăciei. Mai îngrijorător, aproape 4% dintre angajați sunt săraci, reiese dintr-o analiză a Ministerului Muncii. O treime din gospodăriile din România nu își pot acoperi cheltuielile lunare, cum ar fi întreținerea locuinței, ratele la bancă sau plata utilităților din veniturile pe care le au la dispoziție, mai arată o cercetare a Institutului Național de Statistică (INS). Situația nu e strălucită nici peste hotare. Aproape jumătate dintre americanii care au răspuns unui sondaj realizat de Global Financial Literacy Excellence Center (GFLEC) au precizat că nu ar reuși să facă față unor cheltuieli neprevăzute de 400 de dolari, echivalentul a două cauciucuri noi pentru un SUV.

Așa arată o clasă de mijloc care se scufundă în datorii, fără mai nimic pus deoparte și, mai rău, fără un plan coerent vizavi de finanțele personale. Dacă te regăsești în descrierea de mai sus, ia-o ca pe un avertisment serios la adresa sănătății și îngrijorează-te. Soluția este, însă, simplă. Pentru ca lucrurile să meargă mai bine, ceva trebuie schimbat. În acest caz – destul de multe. Chiar acum. Dacă nu, mâine va fi o zi extrem de stresantă. Cum, te întrebi? Ei bine, avem câteva idei.

Lipește un mesaj de ­atenționare pe ­cardul tău de credit sau de ­cumpărături. „Eu și soția vorbim mereu despre cum trebuie să rezolvăm problema datoriilor. ­Asta e partea simplă“, spune James, un manager în vârstă de 36 de ani din Texas, SUA. „Problema este că e mult prea ușor să scot un card de credit (sau de cumpărături, n.r.) din buzunar“, continuă el. James și soția lui câștigă împreună peste 150.000 de dolari pe an (un venit mediu), însă acești bani nu ajung pentru a rambursa creditul la casă, la mașină și la motocicletă sau pentru a acoperi cei 29.000 de dolari care s-au adunat pe cardurile de credit. În România, una din trei familii nu face față cheltuielilor curente din veniturile pe care le obține. Circa 9% din creditele acordate de bănci sunt neperformante (nu s-a mai plătit nicio rată de cel puțin trei luni), un nivel de aproape două ori mai mare decât media de la nivelul Uniunii Europene, potrivit celor mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR). Pentru că ratele neplătite adună penalități și există riscul executării silite, românii sunt ceva mai atenți să nu rămână restanți, reiese din cercetarea INS care arată că cele mai frecvente tipuri de datorii acumulate în 2015 au fost la curent, la întreținerea locuinței și la telefonie.



1
2
3
SHARE

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here