Pastila care ucide plăcerea sexuală

0
653

De Paul John Scott. Adaptare de Luiza Gabriela Vîlsan. Fotografii de Philippe Salomon.

Katherine Sharpe nu va afla niciodată ce anume a dus la sfârșitul primei sale relaţii serioase. Și acest gând o roade în continuare. Însă știe că dorinţa fizică pentru bărbatul cu care s-a întâlnit încă din timpul liceului a început să dispară treptat.

Și, așa cum punctează chiar ea, „într-o relaţie stabilă, sexul este uneori lipiciul care ţine partenerii laolaltă“. Este de acord și cu faptul că flacăra pasiunii a dispărut de la sine.

Dar există un alt motiv din cauza căruia povestea lor de dragoste s-a încheiat, spune femeia în vârstă de 34 de ani, și nu este foarte îmbucurător. Este posibil ca soarta să-i fi fost pecetluită de o prescripţie medicală de care nici măcar nu avea cu adevărat nevoie.

„Medicamentul cu siguranţă mi-a scăzut libidoul“, spune Sharpe, autoarea cărţii Coming of Age on Zoloft. I-au fost prescrise antidepresive după o vizită într-un centru de sănătate, unde a vorbit despre problemele sale de anxietate, o reacţie la stres pe care acum o vede ca pe o problemă minoră. „Nu voi ști niciodată ce rol a jucat acest medicament“, spune ea, luptându-se în mod clar cu gândul.

„Nu-mi place că trebuie să mă gândesc la acest lucru. Am ieșit împreună timp de doi ani – o perioadă semnificativă atunci când ai 18 ani. A fost primul meu iubit; eram îndrăgostiţi nebunește. Aș vrea să fiu sigură că relaţia a eșuat în totalitate din cauza noastră.“ Taină care poate nu va fi aflată niciodată.

În aceeași situaţie m-am aflat și eu. Când am luat Zoloft timp de doi ani, în jurul vârstei de 30 de ani, sexul a devenit ca o cursă de alergare în bocanci de snowmobil. Antidepresivul reușea să-mi calmeze anxietatea pe parcursul zilei, dar în pat deveneam neliniștit.

Există efecte secundare bine cunoscute, însă întârzierea orgasmului și lipsa de interes sunt doar două dintre numeroasele moduri prin care antidepresivele pot distruge romantismul.

Aceste pastile produc schimbări la nivelul creierului și de aceea pot influenţa nu doar erecţiile, ci și afecţiunea, conexiunea, dragostea și atașamentul. Asta te face să te întrebi dacă indiferenţa partenerei tale derivă din inima ei, din mintea ei, din medicamentele pe care le ia ori dintr-un mix între cele trei.

Trăim în epoca celor trei magnifici: tu, ea și farmaciștii. Odată cu apariţia acestor medicamente eutinizante – stabilizatoare sintetice ale dispoziţiei –, o mare parte din cupluri au cunoscut sexul sub influenţa produselor farmaceutice. Multe persoane iau antidepresive, însă își periclitează relaţiile fără să știe care e adevăratul „preţ“. Sunt cazuri când efectele persistă și după ce medicamentul a ieșit din organism.

Acest articol nu este un discurs împotriva substanţelor care îmbunătăţesc starea de spirit. Există motive întemeiate pentru care unele persoane le iau.

Dacă iubita ta este într-un moment de impas și încearcă să-și găsească o stare de echilibru în viaţă, este un semn de maturitate să caute ajutor. Dacă vrei să abordezi aceste probleme fără să te refugiezi în muncă, în distracţii, partide de sex ori în alcool, este un semn de curaj.

Dar moștenirea aventurii noastre cu antidepresivele, transmisă din generaţie în generaţie, abia acum devine evidentă, iar „efectele secundare“ ale acestor medicamente pot include numeroase trăiri: de la tendinţa de solitudine apatică  la aventuri de o noapte și de la dependenţa de pornografie la problema numeroșilor prieteni care oferă „beneficii“.

Cu atât de multe necunoscute, este necesar să cunoști cum îţi pot afecta antidepresivele abilitatea de a iubi o persoană și felul în care îţi exprimi sentimentele în dormitor. Prin urmare, sunt acestea niște pilule ale fericirii ori ceva cu totul diferit?

MH0414_DPT_SPE_02

La începutul anilor 1990, a apărut o nouă generaţie de antidepresive, care a avut cel mai mare succes în rândul femeilor. Ele sunt de două ori și jumătate mai predispuse să ia antidepresive, comparativ cu bărbaţii, conform datelor furnizate de Ancheta Naţională de Examinare a Sănătăţii și Nutriţiei din SUA. Iar antidepresivele din a doua generaţie, mai exact din grupa inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) – precum citalopramul (Celexa), sertralina (Zoloft), fluoxetina (Prozac) și escitalopramul (Lexapro) – sunt cele mai comune medicamente prescrise de medicii americani (numai în 2011 numărul reţetelor a fost de 264 de milioane). Potrivit celui mai recent Eurobarometru referitor la sănătatea mintală în statele Uniunii Europene, 7% dintre europeni sunt consumatori de antidepresive. Mai mult, dacă în Suedia, 90% dintre locuitori au răspuns că „niciodată“ sau „rar“ se simt „atât de deprimaţi încât nimic nu îi poate înveseli“, în România, procentul a fost de 56%, printre cele mai scăzute din UE.

Adolescenţii sunt probabil un alt segment de luat în seamă când vine vorba despre antidepresive. Dr. Audrey Bahrick, cercetător specializat pe efectele secundare ale ISRS asupra libidoului și psiholog la Universitatea Iowa, spune că 20-30% dintre studenţii care vin la consiliere deja iau medicamente psihotrope. „Alte 20 de procente aleg să înceapă medicaţia în timpul terapiei, așa că dintre studenţii care caută ajutor profesional, circa 50% iau medicaţie psihotropă.“

Cum funcţionează antidepresivele? ISRS cresc disponibilitatea serotoninei, însă este neclar dacă acest fapt determină eficienţa pastilei. (Contrar celor spuse de campaniile de marketing ale industriei farmaceutice, depresivii nu au un „dezechilibru chimic“ cauzat de nivelul scăzut de serotonină în creier.)

Eficienţa medicamentelor se poate datora efectului placebo, efectelor ușor sedative ori proprietăţilor energizante. Însă marea întrebare rămâne: ce efect predominant au antidepresivele – îmbunătăţesc stările depresive ori perturbă funcţia sexuală?

Cercetătorii au observat că doar un sfert dintre pacienţi au răspuns pozitiv la tratamentul antidepresiv, iar la 82% dintre aceștia efectul placebo ar fi putut juca un rol important, conform analizei unor date de la Universitatea Connecticut. Oamenii de știinţă speculează că dacă aceste două constatări sunt cumulative, beneficiul specific pentru pacient poate fi „neglijabil clinic“.

Procentajul utilizatorilor de antidepresive ISRS cărora le-a fost afectat libidoul poate fi semnificativ. „Cred că o mare parte dintre aceste persoane vor suferi efecte sexuale adverse, poate chiar 50-70%“, spune Bahrick.

Într-un studiu iranian recent, cercetătorii au concluzionat că efectele secundare în plan sexual au afectat 75% dintre persoanele care luau această grupă de antidepresive. Un alt studiu a descoperit un grad de afectare de până la 98%. Este un scor aproape perfect pentru exact opusul efectului dorit.

Dacă nu ai știut de acest efect secundar (impotenţa masculină sau feminină) este pentru că, probabil, până de curând, prospectele au raportat un risc mult mai scăzut. Conform cercetărilor lui Bahrick, multe prospecte ale ISRS-urilor recunosc că procentul utilizatorilor care înregistrează disfuncţii sexuale este mai mare de 2-16%.

Însă cum de există un decalaj atât de important, de la 16% la 70%? Se pare că, în studiile clinice iniţiale, pacienţii nu au fost întrebaţi direct despre funcţia sexuală. Așa că doar unii au spus în mod voluntar că au avut parte de sex jalnic în ultima perioadă.

Kara (pseudonim), o studentă de 22 de ani din Washington, a început să ia Cymbalta pentru depresie încă de la vârsta de 18 ani. Mai târziu i s-au prescris Zyprexa, Lexapro, Remeron, Pristiq și apoi Prozac.

A observat primul efect sub tratamentul cu Lexapro, când, în timpul masturbării, a avut „cel mai slab orgasm de până atunci“ și „o senzaţie de amorţeală în vagin“. De asemenea, i s-a diminuat și conexiunea emoţională cu partenerii. „Am avut două relaţii pe termen lung cu bărbaţi pe care i-am iubit cu adevărat“, spune ea.

„Cum am început să iau Lexapro, am simţit o scădere semnificativă în abilitatea mea de a iubi și de a crea o legătură emoţională cu partenerul respectiv.“

Bahrick crede că nu se acordă o prea mare atenţie efectelor adverse în plan sexual asupra femeilor. „Bărbaţii sunt mai ușor de evaluat. Un bărbat care nu mai are erecţie nu se poate ascunde în faţa partenerei, dar lipsa libidoului la o femeie este mai puţin evidentă – ea poate alege să ofere plăcere chiar dacă nu este capabilă să simtă plăcere. Situaţia poate fi acceptată pe termen scurt, dar în timp se poate agrava.“



LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here