Stresul nu te omoară – dar reacția ta la stres da

0
437

De Ali Eaves. Foto: 123RF. Adaptare: Casa de Traduceri

Stresul a fost corelat cu bolile de inimă și decesul prematur. Dar noi cercetări sugerează că modul nostru de a reacționa la evenimentele stresante are un impact mai mare asupra sănătății decât numărul de evenimente stresante cu care ne confruntăm.

Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Pennsylvania au intervievat 900 de persoane în fiecare zi timp de o săptămână cu privire la factorii de stres de rutină – de exemplu certuri sau momente dificile la muncă – ce au avut loc în ziua respectivă, precum și cu privire la ce au simțit ca răspuns la aceste evenimente. Oamenii de știință au evaluat și variabilitatea ritmului cardiac al subiecților la repaus în laborator.

Variabilitatea ritmului cardiac este o măsură a nivelului fluctuațiilor ritmului cardiac de la o bătaie la alta. (Inima ta nu bate constant, ca un metronom. Intervalul de timp între bătăi variază foarte mult, chiar și când stai nemișcat.) O variabilitate mai mare a fost corelată cu un risc mai scăzut de boli cardiace.

Cercetătorii au descoperit că nivelul de stres la care a fost supusă fiecare persoană nu a avut niciun efect asupra variabilității ritmului cardiac la repaus.

Dar persoanele care au avut reacții emoționale mai dramatice la stres – de exemplu s-au simțit furioase, nervoase, iritabile, temătoare sau triste – au fost mai predispuse să aibă o variabilitate mai scăzută a ritmului cardiac.

Este posibil ca reacția emoțională să prelungească și să intensifice răspunsul fizic la stres, spune autorul studiului, dr. Nancy Sin.

Evenimentele stresante suprimă sistemul nervos parasimpatic, care reglează activitatea corpului la repaus, activând sistemul nervos simpatic, care te pune în stare de fugă sau luptă.

Nivelul cortizolului crește, respiri mai rapid, iar ritmul cardiac și tensiunea cresc necontrolat. Variabilitatea ritmului cardiac scade.

Dacă scapi de un factor de stres – de exemplu de șeful care îți critică proiectul cel mai recent în fața colegilor – sistemul nervos parasimpatic intră din nou în acțiune și îți repune organismul în starea de repaus. Ritmul cardiac și tensiunea scad, iar variabilitatea ritmului cardiac crește. Nu se întâmplă nimic grav.

Dar dacă îți petreci următoarele două ore scoțând fum pe urechi, corpul tău rămâne în starea de excitare creată, ceea ce își poate pune amprenta pe sănătatea ta în timp.

Urmarea: Un soldat activ în serviciu cu un bun control emoțional ar putea prezenta un risc mai scăzut de afecțiuni de sănătate induse de stres decât o florăreasă cu tendința de a o lua razna la fiecare semn de stres.

Menținerea calmului în fața unui șef care urlă (sau a focurilor de armă inamice) este mai ușor de zis decât de făcut, dar există un truc științific care te poate ajuta.

Expirația declanșează sistemul nervos parasimpatic, care va scădea ritmul cardiac și tensiunea, crescând variabilitatea ritmului cardiac, spune Bill Hartman, P.T., C.S.C.S., consultant de medicină sportivă Men’s Health.

Așadar, atunci când ești stresat, dacă respiri încet și te concentrezi pe expirație ai putea să te relaxezi – și să-ți protejezi inima.

Articol la care a colaborat și Jada Green



SHARE

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here