Monștrii din somn

19 august 2015

Când dormim ne credem în siguranță. În realitate însă, somnul poate prezenta pericole. Numeroase, chiar.

MH0414_FEA_HEA_01
Previous1 din 2Next
Poți folosi tastele ← →

De dr. T. E. Holt. Adaptare de Irina Mereacre. Foto: John Midgley.

Doctorul: „Cum v-ați odihnit azi-noapte?“ Pacientul: „De unde să știu? Am dormit până dimineața.“ Aud asta din când în când și îmi imaginez adesea că sunt un actor de comedie într-un vodevil. Ultima oară însă, replica a venit de la un pacient atât de bătrân încât este posibil să fi jucat într-o astfel de comedie. După ce am râs, el a zis, mai mult pentru sine: „Știi… ratezi multe lucruri când dormi“.

M-am gândit la această observație câteva săptămâni mai târziu, când am aflat că bărbatul murise – în somn. Presentiment? Mă îndoiesc. Însă, în timp ce reflectez asupra unuia dintre cele mai ciudate aspecte ale vieții, cred că înțeleg. Somnul. Treimea din viețile noastre care nu ne aparține, partea pe care o ratăm atunci când renunțăm la control și ne lăsăm bântuiți de te miri ce din jurul nostru. Despre ce este vorba? Somnul este un mister. Motiv pentru care numeroși cercetători îl analizează, lucrând până târziu în laboratoare, în timp ce alții sforăie.

Potrivit unui manual de specialitate, somnul este „o stare reversibilă de deconectare și de lipsă de reacție față de mediul înconjurător“. Altfel spus, închizi ochii, te detașezi de realitate, te trezești. Simplu. Sau nu. Se pare că toate cele trei etape din această schemă sunt pline de complicații.

Una dintre cele mai frecvente probleme care poate complica somnul este lipsa acestuia. Circa o treime dintre noi avem de regulă probleme cu somnul: cam 40% ne chinuim să adormim cel puțin câteva nopți pe săptămână. Mulți stăm în câte o noapte cu ochii pe ceas, așteptând să se scurgă orele și să răsară soarele. Însă insomnia nu este doar o modalitate mizerabilă de a-ți irosi o noapte și ziua următoare. Îți face și rău.

Această afecțiune se manifestă într-o varietate de forme: insomnie de adormire (nu poți adormi), incapacitatea menținerii stării de somn (adormi, dar nu poți rămâne adormit), trezirea prematură (trezitul prea devreme) și somnul ineficient (o stare de somnolență permanentă, în ciuda duratei adecvate de somn). Unele persoane se confruntă chiar cu un mix între cele patru.

Indiferent de partea din noapte când te trezești holbându-te în întuneric, adevăratul risc pe care îl prezintă insomnia este ceea ce ți se întâmplă în ziua următoare: moleșeală, oboseală, irascibilitate, gândire lentă și dificultăți de a funcționa la muncă și în societate. De fapt, privarea de somn îți poate crește riscul de demență. Specialiștii în neuroștiințe de la Universitatea Rochester au descoperit că, în timpul somnului (cel puțin, la rozătoare), canale de drenaj se deschid în creier, permițând eliminarea reziduurilor implicate în dezvoltarea unei varietăți de tulburări neurologice, inclusiv boala Alzheimer. Protejarea creierului nostru de leziuni poate fi unul dintre răspunsurile la o întrebare fundamentală:

De ce dormim?

Răspunsurile la această întrebare se învârt în jurul mai multor teorii. Somnul, potrivit unei ipoteze, reglează metabolismul astfel încât corpul tău are prilejul să repare daunele produse ADN-ului de către toți acei radicali liberi care au „lucrat“ pe durata zilei. Asta ar putea explica, într-o oarecare măsură, de ce riscul tău pentru o multitudine de boli crește odată cu limitarea orelor de somn.

Experimentele cu peștii-zebră (da, peștii dorm! Iar aceștia sunt unii care, la fel ca oamenii, se odihnesc mai mult noaptea decât ziua) au sugerat că dormim și pentru a ne reface rezervele de energie. Celulele noastre utilizează o moleculă numită adenozină trifosfat (ATP) pentru a „alimenta“ aproape tot ce fac ele. Arderea moleculei de ATP creează adenozina ca pe un produs secundar. Dacă le administrezi peștilor-zebră medicamente care blochează adenozina, ei vor deveni insomniaci. Ce se întâmplă când le crești nivelurile de adenozină? Obții pești-zebră somnoroși. Somnul poate fi un răspuns la emisiile acumulate în celule, care semnalează că acestea din urmă și-au epuizat rezervele de combustibil pentru ziua respectivă și au nevoie să se deconecteze, ca să și le poată reface pentru ziua următoare.

Teoria care s-a bucurat de cea mai mare atenție în ultimii ani are legătură cu rolul somnului în procesul de învățare și în cel de memorare. Creierul adormit nu este în repaus total, așa cum ți-ai imaginat, probabil. În timp ce pentru lumea din jur pari mort, zone din creierul tău lucrează peste program, reproducând evenimentele din cursul zilei. Evident, repetarea îi permite creierului tău să consolideze experiențele, transformându-le în memorie de lungă durată. Imposibilitatea de a realiza consolidarea acestora este unul dintre motivele pentru care ești atât de amețit după o noapte nedormită. Astfel se explică și de ce în studenție, când învățai cu o noapte înainte de examen, rareori efortul tău era răsplătit cu un 10.

Somnul pare necesar și pentru învățarea abilităților motorii. Orice abilitate motorie pe care o deprinzi cu o zi înainte, chiar dacă vorbim despre întoarcerea omletei în tigaie, aruncând-o spre tavan, nu va rămâne în minte dacă nu poți dormi. În mod similar, și refacerea în urma traumatismelor cerebrale este dependentă de orele de somn.

De la diminuarea unui handicap și până la recuperarea de pe urma unuia, motivele pentru a dormi sunt numeroase. Nici nu este de mirare că trupul nostru cere să-i dedicăm acestui proces atât de mult timp din viețile noastre.

Este un tip relativ sănătos, are puțin peste 30 de ani și, prin urmare, nu-l văd prea des. Însă astăzi este aici pentru că, spune el, se simte ca naiba. Și arată ca naiba: are cearcăne adânci și o postură jalnică, genul pe care o adoptă persoanele demoralizate. Dar în afară de asta, nu arată neapărat rău. Este pur și simplu sleit de puteri. „Care-i treaba?“, îl întreb. Dă din cap obosit. „Jumătate dintre colegii mei au fost concediați toamna trecută și acum fac tot posibilul ca să mă mențin pe linia de plutire. Până să ajung acasă, sunt deja pe jumătate mort. Stau pur și simplu în fața televizorului. Soția mea urăște chestia asta. Eu urlu la copii. Asta nu mai e viață.“ Sunt de acord. După alte câteva zeci de întrebări și un consult, nu identific nimic grav, ceea ce este bine; majoritatea bolilor care ar putea aduce un bărbat tânăr și sănătos în asemenea hal ar fi vești rele. Îl rog încă o dată să-mi descrie ce face el seară de seară. „Aici apare partea ciudată, domnule doctor“, îmi spune. „Vă gândiți că, fiind atât de obosit, ar trebui să dorm ca un prunc. Însă când să mă bag în pat, pur și simplu nu pot adormi.“ Mai am câteva întrebări. Deloc surprinzător, el trăiește cu cafea și băuturi energizante. De asemenea, cum era de așteptat, este atât de stresat din cauza situației de la birou încât bea un pahar sau două de alcool la cină. Apoi, se uită cu soția lui la televizor, din pat. Dar, de fapt, el citește e-mail-urile la care nu a reușit să răspundă în timpul zilei. Când, în final, stinge lumina pe la 11 noaptea, realizează că e treaz de-a binelea. Acest tip nu este bolnav. Este privat de somn. Poate că asta nu este o boală, dar te poate ucide oricum.

Privarea de somn autoimpusă este frecventă și cauza o reprezintă adesea joburile noastre. Deosebit de toxică este munca în schimburi. Indiferent că lucrează la un supermarket non-stop sau la o „fermă“ de servere, oamenii sunt nevoiți să respecte un program care nu se sincronizează cu propriul ritm circadian și, în final, nu dorm niciodată suficient cât să gândească corect și să-și mențină sănătatea. Până și pentru angajații care lucrează ziua, combinația dintre stresul de la job și menținerea conexiunii cu munca și după terminarea programului a făcut ca păstrarea problemelor de la birou departe de dormitor să fie din ce în ce mai dificilă. Nimic nu va distruge mai mult somnul pe timpul nopții decât o va face citirea e-mail-urilor de la șeful tău chiar înainte de a stinge lumina. Evident, șeful va dormi mai bine după ce îți va trimite acele e-mail-uri.

Lucrurile pe care le facem din dorința de a ne relaxa nu sunt de ajutor. Multe dintre programele pe care le avem la dispoziție pe zecile de canale disponibile 24/7 sunt „condimentate“ cu explozii răsunătoare, tensiune generată în mod artistic, secvențe în care actorii își exprimă nervozitatea și alte forme de violență dramatică și cognitivă. Acestea sunt ultimele lucruri de care are nevoie creierul tău când planifică să se culce.

Și nu are legătură doar cu programele TV. Toată lumina din fața ta îți resetează ceasul interior, păcălindu-ți creierul să creadă că este 7 dimineața, când de fapt este abia 1. Numărul persoanelor care se uită la televizor din pat pare să fie în descreștere – dar numai din cauză că acum vedem filme, ne monitorizăm rețelele sociale ori verificăm e-mail-urile de la birou direct de pe telefoane și tablete. Iar combinația dintre lumina albastră emisă de aceste dispozitive și tendința de a le menține mai aproape de fețele noastre duce la un efect chiar mai puternic.

Adaugă la asta creșterea consumului de cafeină sub forma băuturilor energizante, precum și utilizarea tot mai frecventă a alcoolului (care cauzează insomnia de tipul incapacității de a menține somnul) și nu vei mai fi surprins de oamenii care cască încontinuu toată ziua. Adormitul la volan, unul dintre cele mai periculoase simptome, se întâlnește frecvent printre bărbații cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani. Acesta este, nu întâmplător, același grup care prezintă și cel mai mare procent de somn insuficient (sub șapte ore pe noapte).

85832971

Așadar, ce ne mai ține treji?

Stresul. Grijile de zi cu zi pot provoca senzația de imposibilitate de a pune geană pe geană, care în scurt timp se poate transforma într-o situație normală. Iar evenimentele grave din viețile noastre – un deces în familie, divorțul, pierderea locului de muncă – te pot priva de somn săptămâni întregi după producerea evenimentului. Întrucât stresul are o componentă fizică, trebuie să înveți să te relaxezi. Este un lucru la care majoritatea nu ne pricepem: dacă nu te poți „înmuia“ la comandă (încearcă – este mai dificil decât crezi), fă-o cu câte o parte a corpului. Începe cu degetele de la picioare. Nu le îndoi în vreo poziție nefirească. Apoi, continuă cu gleznele. Același lucru este valabil și aici: lasă-ți picioarele să „cadă“ în mod natural. Treci la gambe, coapse și așa mai departe. Până când vei ajunge la cap, marele „mușchi“ situat între urechile tale va fi deja relaxat 100%.

Depresia. Dacă te trezești în mod frecvent la 2-3 noaptea, simțindu-te copleșit de problemele viitoare sau gândindu-te la lucrurile pe care le-ai făcut sau ți-ar fi plăcut să le faci, este posibil să fii deprimat. Există și alte tulburări psihologice, în special stresul posttraumatic, care perturbă somnul. Mergi la medic: tratarea stării tale de spirit te va ajuta să dormi mai bine. Ai putea afla chiar că insomnia a fost cauza și efectul depresiei tale.

Medicamentele. Unul dintre ingredientele principale conținute de metamfetamină este un decongestionant regăsit în multe dintre remediile antialergice și antirăceală eliberate fără prescripție medicală și, la fel ca metamfetamina, te poate stimula atât de mult încât îți piere pofta de somn. Multe medicamente eliberate cu rețetă (pentru tensiune arterială, inflamație și chiar unele antidepresive) pot, de asemenea, să-ți perturbe somnul. Dacă bănuiești că nu poți dormi din cauza medicamentelor, vorbește cu doctorul tău. Ar putea să-ți prescrie o doză mai mică sau să-ți recomande alt tratament.

Nicotina. Substanța care te face să continui cu fumatul nu este cea mai bună pentru tine, iar unele persoane sunt surprinse să afle că este chiar un excitant. Și da, te poate ține treaz noaptea. Ai nevoie de un alt motiv să renunți la acest viciu?

Durerea. Cea pasageră, cum este durerea în gât care însoțește o răceală sau sensibilitatea căpătată după o arsură solară, este adesea responsabilă de nopțile nedormite, însă durerea cronică poate transforma somnul într-un vis. Dacă ai peste 40 de ani, ai putea să te trezești în timpul nopții din cauza unei dureri de spate. I se spune osteoartrită. Acetaminofenul cu eliberare prelungită este conceput special pentru durerea cronică scăzută care ar putea să te țină treaz (însă, ca de obicei, este bine să-ți consulți medicul înainte să iei un medicament, mai ales dacă îl administrezi pentru o perioadă nedeterminată).

Gustările de la miezul nopții. Nimeni nu știe dacă burta plină te va face să ai coșmaruri, însă niște arsuri la stomac serioase pot fi un coșmar pentru aproape oricine. Preferabil ar fi să nu mănânci cu două ore înainte să mergi la culcare sau chiar mai mult, dacă mâncarea este grasă (cum e cazul chipsurilor, de exemplu) – stomacul tău are nevoie de mai mult timp pentru a procesa grăsimile decât pentru proteine sau carbohidrați.

Exercițiul fizic. În timp ce un antrenament eficient efectuat în timpul zilei îți poate garanta un somn bun noaptea, exercițiile efectuate la ore târzii vor avea efectul opus. Este greu să dormi când metabolismul tău este crescut și temperatura corporală din zona mediană este ridicată. Continuă să te antrenezi, dar fă-o cu cel puțin trei ore înainte să te bagi în pat.

Previous1 din 2Next
Poți folosi tastele ← →


Categorii: Sănătate

Comentarii



Aboneaza-te la newsletter-ul Men's Health!






Noutăți