Greșeala medicală mortală pe care o poți evita

1
669

De dr. Paul Bergl. Adaptare de Luiza Gabriela Vîlsan. Foto: Jamie Chung.   

Vei primi un diagnostic greșit cel puțin o dată în viață, iar asta te poate omorî. Iată un ghid medical pentru a rămâne în siguranță.

Martin e un bărbat sănătos în vârstă de 38 de ani. Într-o zi, el își abandonează antrenamentul deoarece se simte rău, aproape fără suflu. Aceleași stări le trăiește în următoarele zile, ba chiar face și febră.

Ajuns la o clinică medicală, Martin este diagnosticat cu bronșită virală și primește un tratament sub formă de inhalator. După câteva zile, starea lui se agravează și se întoarce la cabinet. De această dată, i se face o radiografie toracică și primește un nou diagnostic: pneumonie. I se prescriu antibiotice. La a treia vizită, primește un alt tip de antibiotic.

Șase săptămâni mai târziu, Martin merge la secția de urgență a unui spital. Medicul de gardă îl întreabă dacă petrece mult timp în aer liber. Atunci el își amintește că a fost timp de o săptămână într-o drumeție și un sejur de pescuit, chiar înainte să se îmbolnăvească. După analize amănunțite, i se descoperă o infecție fungică rară la plămâni. Diagnosticul bun sosește la timp.

Astfel de cazuri apar mult mai frecvent decât ai crede. Știu asta deoarece sunt doctor de medicină internă. Comunitatea medicală a devenit mai atentă la erori în ultimele două decenii. Sistemele informatice de sprijin pot să semnaleze interacțiunile între medicamente. Mai mult, potrivit protocolului american, înaintea oricărei intervenții, chirurgul va marca zona unde va folosi bisturiul cu inițialele numelui său. Totuși, persistă o „epidemie“ tăcută în cazul unei anumite greșeli medicale: eroarea de diagnostic. La sfârșitul lunii iunie 2016 a avut loc prima conferință europeană despre erorile de diagnostic în medicină, desfășurată în orașul Rotterdam din Olanda. La eveniment au participat și specialiști din România, care au prezentat cazuri clinice.

Moduri de a aluneca

În timpul unei consultații la cabinetul medicului, probabil îți descrii simptomele, ești examinat și poate ești trimis la analize. Apoi, doctorul va trebui să decodifice această informație – care echivalează cu un puzzle – și să formuleze o soluție. Concluzia procesului este diagnosticul: o etichetă, adeseori o teorie (sau un set de teorii) care descrie ce te deranjează. Uneori acest proces dă greș. Erorile de diagnostic medical sunt împărțite în trei categorii principale:

Diagnosticul eronat. Doctorul tău pune o etichetă sau un nume greșit simptomelor tale.

Diagnosticul întârziat. Doctorul tău a avut informația pentru a eticheta corect problema, dar nu a acționat până când simptomele tale nu au devenit clare.

Diagnosticul ratat. Doctorul tău nu ia în considerare o anumită afecțiune care ar putea să explice simptomele.

Erorile de diagnostic sunt ignorate frecvent. Avem exemplul lui Martin. Oare era posibil ca doctorul de la cabinetul medical să‑l diagnosticheze pe Martin cu o infecție rară când simptomele inițiale erau atât de asemănătoare cu cele ale unei răceli obișnuite? Dar în cazul celui de-al doilea medic? Sau al celui de-al treilea? Poate și Martin este responsabil într-o anumită măsură, deoarece nu a dezvăluit mai devreme indiciul‑cheie: excursia în sălbăticie. Multe cazuri nu sunt atât de clare și simple precum par.



1
2
3
4
SHARE

1 COMMENT

  1. Foarte frumos spus, prima data cand intalnesc o justificare si clasificare psihologica a erorii de diagnostic. Dar eroarea – cat de justificata ar fi ea – nu este onorabila si societatea trebuie sa reactioneze. Medicii gresesc dar nu isi pierd onorabilitatea, asa cum ar trebui. De aceea nu fac nimic in plus pentru a fi vigilenti si a nu gresi (asa cum face un economist care e vigilent pentru a nu face o eroare de calcul). Cred ca nici facultatile de medicina – in speta cea din Romania (singura de al carei “produs final” am beneficiat) nu ii invata pe studenti sa gandeasca ci doar sa-si insuseasca cunostinte.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here