Din inima, pentru inima…

9 septembrie 2008

Bolile cardiace sint tot mai raspindite. Iesi din statistici si ai grija de inima ta.

Previous1 din 3Next
Poți folosi tastele ← →

Bolile cardiace sint tot mai raspindite. Iesi din statistici si ai grija de inima ta.

Stiu ca inima mea e importanta. Stiu ca daca voi minca tot timpul hamburgeri ma voi ingrasa si voi muri, pentru ca inima mea nu va suporta greutatea in plus. Stiu ca exercitiul fizic imi va mentine inima sanatoasa. (Rapoartele Organizatiei Mondiale a Sanatatii arata ca 12 milioane de oameni mor anual din cauza infarctelor si a atacurilor cerebrale.) De fapt, toti cei care au o inima isi dau seama ca aceasta e un organ destul de folositor. Chiar daca e de marimea unui pumn, inima e cel mai puternic muschi al corpului. Fiecare bataie de inima propulseaza singele prin organism, furnizind celulelor substante nutritive vitale si oxigen.

Cind ma gindesc la asta, ma simt foarte bine. Imi vine sa-mi felicit inima pentru ca face o treaba atit de buna. Cel putin, deocamdata. In ultima vreme, simt o durere ascutita in piept cind alerg. Nu e nimic serios, doar niste arsuri la stomac. N-au nici o legatura cu inima. Dar sint un avertisment emis de organismul meu, care-mi spune ca nu e de joaca. Cind cineva iti fringe inima, stai o perioada “pe margine”, ca sa-ti revii, apoi gasesti pe altcineva si o iei de la inceput. In orice caz, poti trece peste asta. Ceea ce nu se poate spune despre cazul in care inima ta e bolnava. Daca fortezi prea mult “sala masinilor” din corpul tau, vei avea mari necazuri.

Pentru ca primul indiciu ca motorul da rateuri poate fi si ultimul. In clipa asta, sint mai preocupat de tampoanele lipicioase atasate de electrocardiograf (aparatul care realizeaza electrocardiograma, sau EKG-ul). Pieptul mi-e acoperit de o gelatina care pare fina, dar care e groasa ca un covor persan. Medicul vrea sa-mi rada zona respectiva, dar ii atrag atentia ca asa ceva nici nu intra in discutie: “Daca pot sa escaladez fara teama muntii, pot rezista si la asaltul lipicios al tentaculelor electrocardiografului.”

In timp ce aparatul masoara impulsurile electrice ale inimii mele, incerc sa nu ma gindesc la faptul ca bolile cronice sint principala cauza de deces la nivel mondial, dupa traumatismele de tot felul. Si ca in aproximativ jumatate din cazuri e vorba de boli cardiovasculare. Probabil ca te-am bagat de tot in sperieti. In orice caz, eu am fost foarte speriat atunci cind m-am dus sa ma controlez.

Moarte subita

In 2004, un jucator de rugbi irlandez, in virsta de numai 18 ani, a facut un atac de cord si a murit in timpul unui meci de juniori contra reprezentativei Noii Zeelande. Cu un an inainte, jucatorul camerunez de fotbal Marc-Vivien Foe avusese aceeasi soarta intr-un meci disputat de nationala tarii sale impotriva Columbiei.

Nu se intimpla foarte des, dar faptul ca se intimpla asa ceva te pune pe ginduri. Majoritatea deceselor de natura cardiaca petrecute inainte de virsta de 35 de ani nu sint cauzate de blocarea arterelor, ci de nereguli in activitatea electrica a inimii. Droguri precum cocaina si steroizii anabolizanti, ca si unele medicamente pot grabi deteriorarea cordului si sint asociate adesea cu aceste “decese electrice”.

Si mostenirea genetica joaca un rol foarte important. Chiar si adolescentii pot avea probleme, daca au niste gene “rele”. In general, nu esti lasat sa faci sport de performanta fara un consult prealabil la cardiolog. Iar primul lucru pe care-l verifica acesta este istoria familiala. De altfel, toata familia unei persoane care sufera un atac de cord ar trebui sa treaca pe la medic.

Previous1 din 3Next
Poți folosi tastele ← →


Categorii: Sănătate

Comentarii



Aboneaza-te la newsletter-ul Men's Health!






Noutăți