Cum îți aperi creierul

0
734

De John Brile. Adaptare de Luiza Gabriela Vîlsan. Foto: The Voorhes.

În următoarele decenii, milioane de bărbați vor fi diagnosticați cu Alzheimer și alte afecțiuni ale creierului. Citește despre ultimele descoperiri științifice, pentru a evita să devii unul dintre ei.

În iulie 2015, Jeff Borghoff, IT-ist și tată, și-a dat seama că are pierderi de memorie. Avea 51 de ani. „Îmi aminteam cu ușurință conversații întregi, dar apoi mi-a fost din ce în ce mai greu, încât am început să înregistrez unele dintre ele“, mărturisește rezidentul din New Jersey.

El a solicitat un post cu cerințe mai mici, o decizie dificilă pentru o persoană ambițioasă. Însă, înainte ca transferul să aibă loc, a fost internat în spital cu un virus digestiv și spasme faciale. Doctorii erau depășiți de problema sa cu memoria și exprimarea, dificultățile de limbaj și de înțelegere.

După luni de frustrări, Borghoff a mers la Centrul Medical din cadrul Universității Columbia. Doctorii au cercetat istoricul familial, au vorbit cu soția sa, i-au analizat lichidul cefalorahidian și i-au făcut o evaluare neuropsihologică. Diagnosticul: Alzheimer cu debut precoce, o boală care i-a lovit și pe tatăl, bunicul și unchiul său.

Borghoff nu mai lucrează în prezent, dar este membru în Alzheimer’s Association Early-Stage Advisory Group (Chicago, Illinois, SUA) și îi urmează recomandările. Merge des pe jos, face jogging și se plimbă cu bicicleta. Are o alimentație echilibrată și învață să cânte la un instrument muzical. El și doctorul sunt optimiști că se va găsi un leac cât de curând.

La un moment dat, asta va ­trebui să se întâmple, deoarece cazurile de Alzheimer s-ar putea tripla până în anul 2050. Însă ultimii ani au adus noi descoperiri, teste și tratamente, plus strategii mai eficiente pentru sănătatea creierului. Citește în continuare despre 14 noi descoperiri interesante.

1. Inimă sănătoasă = creier sănătos

Unii oameni cred că encefalul funcționează în afara regulilor care guvernează restul corpului. „Nimic nu poate fi mai departe de adevăr“, spune neurologul dr. David Perlmutter, autorul cărții Grain Brain. Mulți factori care îți cresc riscul de boli cardiovasculare (niveluri mari de ­colesterol, hipertensiunea arterială, fumatul, obezitatea, stilul de viață sedentar) amenință sănătatea creierului. Ei pot duce la un flux sangvin restricționat, la inflamație și cheaguri.

Nu uita Privește următoarele analize de sânge ca pe un raport asupra creierului și a inimii. „Cardiologul este și un neurolog de avertizare timpurie“, spune consultantul Mens’s Health SUA dr. Murali Doraiswamy, profesor în neuroştiinţe la Universitatea Duke.

2. Bacteriile pot ajuta în anxietate și depresie

Bacteriile din intestin produc substanțe chimice care influențează dispoziția, cum ar fi serotonina și dopamina, care ajung la creier prin fluxul ­sangvin. Oamenii de știință dezvoltă tratamente bacteriene cu speranța că vor ­reechilibra nivelul de neurotransmițători ­cerebrali pentru a vindeca afecțiuni precum depresia și anxietatea. Până atunci, ­mănâncă mai multe alimente fermentate, cu tulpini de bacterii benefice (probiotice).

3. Antibioticele pot compromite memoria

S-a demonstrat de mult timp ce efecte negative au antibioticele asupra microbilor benefici din flora intestinală. Mai mult, se pare că antibioticele îți afectează creierul. Un studiu efectuat pe animale, apărut în publicația Cell Reports, sugerează că acest tip de medicamente poate inhiba creșterea de noi celule din regiunea cerebrală asociată cu amintirile.

Nu uita Ia antibiotice doar când este necesar și la recomandarea doctorului. Administrează-le împreună cu suplimente probiotice, care restabilesc flora digestivă normală.

4. Acest test simplu de miros este un sistem de avertizare timpurie pentru Alzheimer

Cercetătorii de la Clinica Mayo au realizat un test de miros pe 1.430 de oameni cu vârsta medie de 80 de ani. Testul a evaluat gradul de acuratețe cu care bătrânii pot identifica o duzină de mirosuri, inclusiv de cireșe, lămâie, săpun și trandafiri. Cei care au obținut punctajele cele mai mici au avut cel mai mare risc de apariție a tulburărilor de memorie și/ori a bolii Alzheimer. Specialiștii cred că există o legătură cauzală între centrii olfactivi și de memorie din creier.

Nu uita Dacă ai o vârstă înaintată ori rude care suferă de Alzheimer, miroase unt de arahide. E unul dintre mirosurile folosite de savanți pentru a evalua apariția afecțiunilor cerebrale. Într-un studiu de la Universitatea Florida, oamenii aflați în stadii timpurii ale bolii Alzheimer au fost mai puțin capabili să identifice mirosul untului de arahide cu nara stângă, decât cu nara dreaptă. Dacă ai picat testul, nu intra în panică, dar vorbește cu doctorul despre problemă.

5. Exercițiile sunt „combustibil“ pentru creier

Activitatea fizică poate stimula creșterea de noi neuroni în ­regiunile creierului care controlează memoria. Conform unui studiu efectuat pe ­seniori, publicat în Journal of Alzheimer’s Disease, chiar și activitatea fizică moderată, cum ar fi grădinăritul și dansul, favorizează creșterea de neuroni în aceste zone cerebrale și reduce la jumătate riscul de Alzheimer. Efectuează săptămânal 150 de minute de exerciții cardio, repartizate pe trei-cinci zile. Dr. ­Ronald Petersen, directorul secției de cercetare a bolii Alzheimer din cadrul Clinicii Mayo, îți recomandă să folosești acel timp pentru a face și un antrenament pe intervale – exerciții de efort intens alternate cu perioade de recuperare activă. „Exercițiile se dovedesc a fi cel mai bun tratament pentru a ne proteja de boala Alzheimer“, spune el.



1
2
3
SHARE

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here