Vânează adrenalina!

0
808

De Valentina Nicolae. Foto: Manole Sava.

Dragostea pentru sport i se trage din familie, pentru că părinţii lui George erau foarte activi. La trei ani, tatăl, profesor de geografie și iubitor de munte, l-a pus pentru prima oară pe schiuri. Și de atunci, George a încercat aproape toate sporturile. „Fotbal de performanţă, schi de performanţă, am cochetat cu hochei, tir, baschet, rugby, aikido“ – astea sunt doar sporturile din copilărie.

George n-a fost, însă, niciodată într‑o sală de fitness. La 45 de ani, se menţine în formă prin faptul că „din 1990, fac același set de exerciţii în fiecare zi“. Le-a învăţat de la un boxer profesionist, pe vremea când stătea în Anglia, și, de atunci, le execută cu sfinţenie zi de zi. „Dacă nu le fac, sunt mult mai expus bâlbâielilor la radio“, spune el.

Se folosește de greutăţi mici sau de greutatea propriului corp și își încălzește atent fiecare grupă musculară. Lucrează timp de 10-12 minute, de la gât la picioare, prin rotiri ale capului, ridicarea braţelor deasupra capului pentru umeri, ridicarea repetitivă a braţului, cu sau fără greutate, pentru biceps și triceps, flexarea și întinderea piciorului din poziţia în patru labe pentru fesieri, abdomene cu spatele pe podea și cu picioarele îndoite, laterale, drepte. În ceea ce privește numărul de repetări, George nu are o regulă fixă, lucrează în funcţie de cât de odihnit este. Exerciţiile sunt simple, „mai greu este să te ţii de ele“.

„Nutriţia e un fel de ordine în haosul meu“, spune George. Ca și în sport, părinţii au avut un rol esenţial în felul cum se hrănește, chiar dacă a fost indirect. A învăţat din anumite experienţe nefericite din familie că ereditatea nu poate fi evitată, dar poate fi măcar păcălită. Așa că, acum cinci ani, George a devenit ovo-lacto-vegetarian și s-a lăsat de fumat. Spune despre el că „nu sunt genul care trăiește să mănânce, mai degrabă genul care mănâncă să trăiască“. Nu consumă carne, dar are grijă să mănânce mereu seminţe, nuci, pește, alimente cu vitamina C. Îi plac sucurile naturale și își face ­smoothie-uri „cu ce găsește prin casă“. Mănâncă pâine, dar integrală, cu seminţe, și, în general, nu se abţine de la nimic, nici de la dulciurile în care „scapă“ periodic.

Ca și la exerciţiile fizice, nu e nimic milităresc în felul în care se hrănește. Spune că n-o să fie niciodată omul care vine cu caserola cu mâncare pe care trebuie s-o mănânce la oră fixă. Nici n-ar putea, pentru că stilul lui de nutriţie se bazează pe improvizaţie și pe căutarea gusturilor din copilărie. De exemplu, n-a renunţat la clătitele învârtite, dar le-a modificat compoziţia: ouă de prepeliţă, fără colesterol, în loc de ouă de găină și făină integrală în loc de făină albă.

George Vintilă s-a apucat de sporturi extreme acum mai bine de 25 de ani. ­„La începutul anilor ’90, am stat în Anglia și am văzut cam încotro o iau sporturile clasice, cum se ramifică în foarte multe sporturi mai mult sau mai puţin extreme.“ Așa că, întors în ţară, George a făcut o emisiune pe tema asta și a avut astfel ocazia să practice aproape toate sporturile extreme de la vremea aceea. Iată câteva dintre sporturile extreme pe care le-a încercat și află poveștile din spatele fiecărei experienţe.

1. Downhill mountain biking 

Printre primele experienţe extreme a fost cea cu bicicleta, când s-a dus pe masivul Postăvaru pentru mountain bike, și-a pus cotiere, genunchiere, casca pe cap și și-a dat drumul în jos pe un traseu montan, „cât merge biţa de tare la vale“.

Fă și tu Dacă ești începător, poţi alege oricare dintre potecile de dificultăţi variate din jurul Brașovului: traseul „Drumul Galben“ care duce spre Pietrele lui Solomon, traseul „Valea cu apă“ sau poţi merge la Sinaia, pe traseul Happy Bear amenjat pentru downhill, dar și pe rutele alternative care duc spre Poiana Stânii. Ca să nu te accidentezi, ai nevoie de echipament de protecţie, adică mănuși, cască, genunchiere, cotiere și ochelari de protecţie. Ar mai trebui să știi că „este foarte important să nu uiţi să respiri și să-ţi coordonezi mișcarea corpului cu respiraţia, iar asta e valabil pentru orice sport“, spune George Vintilă.

2. Bungee jumping 

A făcut cunoștinţă în Anglia cu această activitate și de atunci a sărit de aproape 30 de ori. A făcut fiecare salt fără urmă de frică. Bănuiește că a fost vânător de adrenalină de mic și îi place să se avânte în situaţii care îl duc foarte aproape de pierderea controlului, pentru că asta „mi-a dat întotdeauna un boost interior“. Cel mai înalt punct din care s-a aruncat a fost la 137,5 metri, în Cheile Râșnoavei, dintre stânci.

Fă și tu În România, poţi să experimentezi căderea liberă în Parcul de aventură de la Cheile Râșnoavei, la trei kilometri de șoseaua Predeal-Râșnov, și la Barajul Vidraru. Ambele locaţii sunt special amenajate pentru săritura liberă cu coarda și sunt printre cele mai înalte instalaţii din Europa. Vestea bună este că nu trebuie să-ţi aduci echipament de acasă, pentru că alpiniștii profesioniști care supraveghează saltul îţi pun la dispoziţie toate cele necesare.

3. Parașutism

Cu parașutismul, George Vintilă doar a cochetat, pentru că nu poţi sări singur fără cursuri de pilotaj și multe salturi la activ, ci doar însoţit de un instructor. Una dintre experienţele sale extreme a fost totuși într-un avion, deși nici măcar nu s-a aruncat din el. A fost luat la bordul unui avion de acrobaţie care s-a rotit prin aer cu atâta forţă, încât a experimentat ceea ce în aviaţie e cunoscut drept „vălul roșu“. Adică, din cauza presiunii puternice, sângele îţi năvălește cu putere în cap și începi să vezi roșu în faţa ochilor, apoi leșini.

Fă și tu Dacă vrei să aprofundezi subiectul, poţi face cursuri de parașutism la Aeroclubul României, iar dacă ai între 16 și 23 de ani, nici nu trebuie să plătești. Dacă vrei doar thrill-ul de a sări, poţi sări în tandem, cu un parașutist experimentat, pe Aeroportul Clinceni, cu TNT Brothers (tnt-brothers.ro).

4. Wakeboard

Un alt sport pe care George îl practică de câte ori poate este wakeboardingul. E un sport de apă, asemănător cu schiul nautic, în care te sui pe o placă și, cu ajutorul unei frânghii, ești tras de o barcă în viteză. Se poate practica pe lacul Snagov, pe lacul Tahniţa din Cluj și pe unele lacuri din jurul Brașovului, spune George. El, însă, s-a dat prima oară la mare, tras de mașină, nu de barcă. S-a întâmplat la Vadu: și-a pus placa aproape de mal și s-a prins cu un șnur de mașina care mergea pe plajă. George spune că, dacă ai învăţat să te dai cu placă pe zăpadă, adică să faci snowboarding, wakeboardingul va fi ușor de învăţat.

Fă și tu Dacă vrei să practici acest sport, ai nevoie de echipamentul potrivit: o placă, un costum de neopren, ghete, vestă de salvare. Barca este, de obicei, pusă la dispoziţie în locurile special amenajate unde se practică acest sport, de exemplu, pe Lacul Snagov.

5. Curse de raliu

De raliuri s-a apucat datorită unui eveniment. Fuseseră invitate mai multe persoane publice să încerce mașinile de raliu, iar el a câștigat cursa și organizatorii au continuat să-l cheme la diverse concursuri. Pentru raliuri „m-am antrenat pe PlayStation acasă, în faţa televizorului, cu jocuri de raliuri și GTA-uri, până când am învăţat să merg bine“. Petrecea mult timp pe simulatorul de joc pentru a-și dezvolta reacţiile, pentru că un pilot bun, spune George, repetând vorbele mentorului său, George Grigorescu, se bazează pe anticipaţie și rectificare. În plus, înainte de curse, înteţea antrenamentul lui clasic de dimineaţă, pentru a-și mări tonusul. În loc de 12 minute, făcea jumătate de oră de exerciţii fizice și se concentra pe respiraţie.

Un raft de cupe câștigate și două cursuri de pilotaj mai târziu, George a ajuns, din copilul teribil care făcea praf orice mașină îi intra pe mână, un adult care nu mai are nici măcar un incident în trafic, darămite accident.

Fă și tu Ca să te apuci de raliuri în România, îţi trebuie un atestat de pilot, pe care îl obţii în urma unor cursuri, o mașină pe care să o modifici aproape în totalitate până când ajunge la o greutate cât mai mică, un combinezon ignifug, o cască de protecţie și un extinctor omologat FIA.

6. Enduro-cross 

Este pasionat și de motociclete, dar nu a mers niciodată pe șosea cu ele. I se pare nesăbuit. Se dă cu cele două motociclete pe care le are la Brașov, doar pe circuitele de enduro-cross. Odată, în Cheile Râșnoavei, nu a văzut un fir de sârmă ghimpată care unea doi stâlpi printre care voia să treacă și n-a mai avut timp să frâneze. A culcat motocicleta la pământ „și am pornit: picioare, cap, picioare, cap, de patru ori m-am dat peste cap, m-am ridicat, m-am scuturat, am verificat să nu fie nimic rupt, am luat motorul de jos, era ghidonul un pic strâmb, totul OK“.

A fost totul în regulă atunci, deoarece era echipat corespunzător. Deși spune că foarte puţine sporturi sunt, de fapt, extreme, „pentru că omul are un potenţial extraordinar“, George insistă că cel mai important lucru în astfel de sporturi este echipamentul de protecţie. A doua regulă de care trebuie să ţină cont cei care vor să se aventureze în afara zonei de confort este că încălzirea dinaintea efortului este esenţială, pentru a evita accidentările.

Una peste alta, conchide George, „în spatele mașinilor, noi ne-am dat cu de toate, cu boburi vechi, cu punga, pe tot felul de schiuri, plăci, cum apucăm“. Următoarea ispravă va fi să meargă cu ratracul (mașina care bătătorește pârtia) în Postăvaru, noaptea, după ce se închide pârtia, și să coboare pe schiuri la lumina lunii. „Băi, ce e ăla? E copac sau e ursu’? Aia înseamnă adrenalină!“, spune George însufleţit.

Fă și tu Echipamentul necesar pentru un începător înseamnă: cască, ochelari, platoșă, cotiere, mănuși, pantaloni, genunchere și cizme. Este un set mai complex decât la celelalte sporturi, însă este vital pentru a te proteja de eventuale accidente. Dacă vrei protecţie suplimentară, poţi investi într-un set de orteze – bune în cazul loviturilor laterale la genunchi, și într-un leatt-brace (protejează gâtul și clavicula).

Articol preluat din ediția de martie 2016.



LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here