UFC, o afacere serioasă

0
226

De Jamie Millar. Adaptare de Luiza Gabriela Vîlsan. Foto: Sun Lee. 

E vorba de sportul sângeros pe care au încercat să-l interzică – și au reușit – în 36 de state americane. În 1996, senatorul și fostul candidat la președinția Statelor Unite, John McCain, a descris Mixed Martial Arts (MMA) ca echivalentul uman al luptelor de cocoși. E vorba de un spectacol sângeros, susținea el, o etalare brutală de agresivitate fără limite. Ceva ce trebuie oprit.

Douăzeci de ani mai târziu, Ultimate Fighting Championship (UFC) e cireașa de pe tort. Imaginea din ce în ce mai acceptabilă a doi oameni luptându-se pe viață și pe moarte – cu respectarea unor reguli, desigur a luat cu asalt stadioanele, undele și ordinea de zi. În locul tricourilor cu însemne tribale, asociate cândva cu acest sport, UFC are acum o imagine elegantă și e gata să ia cu asalt lumea sportului mainstream. Și nu vorbim aici doar de luptători.

Pe măsură ce popularitatea sa e în creștere, e posibil ca mișcarea MMA să devină un demers sportiv susținut la nivel global. Biletele la evenimentul UFC din Londra, de la sfârșitul lui februarie, s-au vândut ca pâinea caldă. Stocul de bilete pentru un eveniment similar ce a avut loc în Glasgow, în iulie anul trecut, s-a epuizat în numai două ore. Biletele la evenimentul din Dublin, din octombrie, au dispărut în 60 de secunde. Popularitatea aduce profit, iar UFC încasează banii.

O evoluție treptată

În 2014, ediția americană a revistei Forbes, barometrul universal al valorii, a listat UFC pe locul 10 în clasamentul celor mai puternice branduri sportive, cu o valoare estimată la 1,65 miliarde de dolari. Cu toate acestea, președintele organizației, carismaticul impresar Dana White, fost antrenor de box și bodyguard, e de altă părere. Într-un interviu pentru The Financial Times, în martie 2014, cu ocazia unui eveniment UFC de la Londra (la care au participat, printre alții, personalități ca Damien Hirst, Dizzee Rascal și Niall Horan de la One Direction), White a estimat valoarea reală a fenomenului la 3,5 miliarde de dolari. „Unii ar spune că valorează mai mult“, a spus el, în stilul bombastic ce îl caracterizează. „Noi ne bazăm pe cifre reale.“

Din nefericire, restul lumii nu are acces la aceste cifre. UFC este de nepătruns, ca un octagon (ringul cu opt laturi îngrădite, în care are loc acțiunea) când vine vorba de publicarea rezultatelor financiare. Totuși, fie că îl crezi pe White pe cuvânt sau ai încredere în estimările oficiale, rezultatele nu-s de trecut cu vederea pentru o organizație care a luat ființă în încercarea de-a afla răspunsul la eterna dilemă: cine ar câștiga lupta dintre un specialist în arte marțiale și un boxer?

E adevărat, termenul „organizație“ ar fi putut părea deplasat dacă te gândești la primul eveniment UFC din 1993. Organizat la Denver și adunând un public telespectator de doar 90.000 de persoane, concursul cu opt luptători participanți se lăuda cu deviza „Nu există reguli!“ și avea la fel de mult respect pentru categoriile de greutate ca un film din seria Rocky. (E interesant că planul inițial de afaceri prezenta competiția drept o versiune reală a cunoscutului joc video Mortal Kombat.) În prima confruntare, un kickboxer l-a făcut praf pe un luptător de sumo, cu o lovitură de picior în față, când acesta se afla la podea. Poți vedea „lupta“ pe YouTube, dar nu și fragmentele dentare înfipte în piciorul învingătorului, un handicap cu care acesta a fost nevoit să se descurce în următoarele confruntări din concurs.

„Îmi amintesc că priveam această competiție împreună cu prietenii mei și nu prea înțelegeam despre ce e vorba“, spune Michael Lunardelli, senior business director la Reebok Combat Training. „Era fascinant, dar mult prea violent, și nu avea regulile și prevederile din prezent. Mi-am pierdut interesul pentru această competiție aproape imediat, pentru că era prea dură, chiar și pentru mine.“

Interesul lui Lunardelli și Reebok pentru UFC s-a materializat, ulterior, într-un contract pe șase ani, în valoare de 70 de milioane de dolari, anunțat în decembrie 2014, pentru furnizarea de echipament pentru luptători, antrenorii acestora și secunzi. Mișcarea face parte din strategia Reebok de a se repoziționa departe de zona sport-fashion, în miezul „fitness-ului greu“, cum îl numește Lunardelli. Fiind incapabili sau nedorind să concureze cu branduri ca Nike sau adidas, pe piața sporturilor „curate“, Reebok și-a pus brandul în sprijinul nou-veniților UFC, CrossFit și Tough Mudder și a avut de câștigat. „Eram în căutarea unui domeniu al nostru“, spune el. E vorba de un acord de proporții uriașe, benefic pentru ambele părți. UFC câștigă un statut legitim, respectabil, iar Reebok devine „nașul“ sportivilor underground. Ambele părți se aleg cu câștiguri financiare considerabile.



1
2
3
4
5
SHARE

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here