Jocurile foamei

0
459

 De Lou Schuler. Adaptare de Oana Popa. Foto: Keirnan Monaghan.

Drumul de aproape 2.000 de kilometri din Cascade County, Montana, până în Orange County, California, trece prin cele mai spectaculoase peisaje din America – Yellowstone la un capăt și Mojave la celălalt capăt. Munții, canioanele și sălbăticia te inspiră și te calmează, poate și pentru că blochează semnalele radio care ți-ar putea distrage atenția.

În timpul acestei călătorii, în primăvara anului 2003, prietenul meu, Roland Denzel, avea mare nevoie de inspirație și solitudine pentru decizia pe care urma să o ia. Avea 35 de ani, doi copii mici și era în doliu după moartea mamei sale, răpusă de cancer la plămâni. Se dusese în Montana să lichideze proprietățile și, în liniștea din mașina mamei sale, un Chevy Blazer vechi de 10 ani, a început să se gândească la sănătatea sa. La 1,85 metri înălțime, cântărea peste 124 de kilograme. Pe o scară a obezității, se afla undeva între „Te-ai cam rotunjit“ și „Vaaai, ce te-ai îngrășat!“. Nu e vorba că n-ar fi încercat să slăbească. Încercase de mai multe ori. De fiecare dată, pierdea câteva kilograme, stagna, renunța la dietă, apoi se îngrășa la loc.

În umătorii 13 ani, Denzel a trecut prin toate dietele de care ai auzit și încă vreo câteva de care probabil n-ai auzit. La un moment dat, ajunsese la 75 de kilograme. Apoi, a descoperit antrenamentele de forță și și-a clădit un corp solid, de 93 de kilograme. Un singur aspect a rămas constant, indiferent de dieta pe care o urma, de tipul de antrenament sau de perioada de timp în care reușea să-și mențină greutatea.

Era mereu flămând.

Câteodată, senzația de foame era copleșitoare; uneori, doar puțin deranjantă. În prezent, aceasta e sub control deplin. Flămânzind vreme de 13 ani, Denzel a învățat o lecție vitală despre slăbit, și anume că foamea poate fi o parte importantă a procesului. Această revelație e pe atât de intimidantă pentru cei ce încearcă să slăbească, pe cât e de mobilizatoare pentru cei care reușesc să-și mențină greutatea ideală.

Se pare că foamea e, de fapt, un element-cheie în controlul greutății. Nu un obstacol, cum o consideră majoritatea oamenilor.

Omul extrem de flămând

Dacă răsfoiești orice bestseller despre diete, există șanse mari să dai peste un paragraf ca acesta, din cartea The Zone: „Slăbitul poate fi o luptă de durată, deseori frustrantă, pentru majoritatea oamenilor. Cu dieta Zone, totul se desfășoară fără durere, aproape automat.“ Sau fragmentul acesta, din cartea Always Hungry?, din 2016: „Majoritatea programelor de slăbit impun reducerea aportului caloric. Noi nu-ți cerem asta. Multe diete te vor face să înduri foamea. Nu și aceasta… Te vei simți bine și vei pierde în greutate fără să te înfometezi.“

E oare posibil să slăbești fără să-ți fie foame? Logica ne spune că e imposibil. Dacă ar fi așa de ușor să scapi de kilogramele în plus, am purta cu toții aceeași mărime de blugi ca în liceu. Motivul pentru care nu e ușor să slăbești este că organismul tău încearcă să te protejeze. „E nasol să fii la dietă, din păcate“, spune dr. Spencer Nadolsky, autorul cărții The Fat Loss Prescription. „Corpul nostru se luptă să redo-bân-dească kilogramele pierdute.“



1
2
3
4
SHARE

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here