Exercițiile fizice i-au provocat insuficiență renală – ți s-ar putea întâmpla și ție

0
1727
rabdomioliză

Iată ce trebuie să știi despre rabdomioliză, o boală de rinichi care poate fi provocată de exerciții fizice în exces.

Robert Garay nu avea niciun motiv să creadă că o sesiune de exerciții Crossfit ar putea să se termine cu o excursie la spital – dar chiar asta s-a întâmplat. Acest agent imobiliar în vârstă de 37 de ani făcea Crossfit de un an deja atunci când a participat la un eveniment regional în urmă cu doi ani. Era un antrenament destul de dur (sesiunea de 100 de abdomene GHD era doar o mică parte), iar aerul condiționat al sălii din Miami era stricat, dar Garay se simțea bine.

„Am băut apă în timpul antrenamentului, dar nu am simțit vreo durere sau ceva care să mă facă să mă opresc”, a afirmat el. „Am făcut abdomenele GHD foarte repede, dar în zona aia a corpului am cea mai mare forță. Cred că ele mi-au pus capac.”

A doua zi a început să se resimtă, dar s-a gândit că era doar înțepeneala standard pe care o simțea mereu după antrenamente. Atunci când a început să-i fie din ce în ce mai greu să-și îndrepte corpul când se ridica de la birou, a încercat să rezolve problema prin masaje cu o rolă cu spumă. Abia la trei zile de la antrenamentul inițial, când urina sa a început să aibă culoare de Coca-Cola, a realizat că ceva nu era deloc în regulă.

„I-am spus soției mele că trebuie să mergem la spital”, a continuat Garay. „Am stat internat cinci zile.”

Garay a suferit de rabdomioliză (rabdo pe scurt), o distrugere a țesutului muscular care poate duce la probleme cu rinichii sau chiar la insuficiență renală acută.

„Am fost foarte surprins de ce mi s-a întâmplat pentru că merg la sală destul de des”, a afirmat Garay. „Mă gândeam că nu are cum să mi se întâmple mie asta.”

La fel ca toți ceilalți pacienți care suferă de boala asta, diagnosticul a fost un șoc total pentru Garay. Din fericire, afecțiunea e tratabilă – dacă acționezi rapid. Și mai bine: Ia măsuri pentru a o evita. Iată ce trebuie să știi.

Ce este rabdomioliza?

Atunci când mușchii sunt foarte deteriorați, mioglobina e eliberată în sânge. Asta poate provoca probleme în rinichi, pentru că această moleculă e mare și trece cu greu prin sistemul de filtrare al corpului, spune dr. Gordon Wang, un doctor de familie din Punta Gorda, Florida. Deteriorarea mușchilor și distrugerea țesuturilor pot duce la probleme cu rinichii sau chiar la insuficiență renală dacă nu sunt tratate.

Ce provoacă rabdomioliza?

Rabdomioliza poate fi cauzată de multe lucruri. Garay a suferit de rabdomioliză de efort, adică s-a forțat prea tare – până la punctul la care mușchii au fost deteriorați. Boala poate fi provocată și de traume (dacă ești lovit de o mașină sau ai o mână sau un picior zdrobit); cocaină, amfetamină, utilizarea de medicamente antipsihotice, statine sau anticolesterol; sau șocuri electrice, mai spune dr. Wong.

Deshidratarea și temperaturile ridicate în timpul exercițiilor fizice pot majora riscul, afirmă dr. Alan Nelson, MPAS, care studiază boala la Facultatea de Medicină din cadrul Universității Stanford.

Obezitatea, fumatul, deficiența de enzime musculare și, conform unui studiu recent, siclemia pot crește șansele de îmbolnăvire cu rabdomioliză. De asemenea, bărbații sunt mai predispuși la această boală decât femeile.

„În cazul rabdomiolizei de efort, gândiți-vă la activitățile care utilizează la maxim grupele mari de mușchi, adică alergări la viteze mari, Crossfit, trasee lungi cu rucsacul în spate, antrenamente de fotbal, triatloane, maratoane”, spune Nelson. „Vinovate sunt acele activități obositoare care durează mult mai mult decât ar trebui.”

Și dacă-ți place ciclismul de interior, ține minte asta: Recent, cercetătorii au descoperit o creștere a numărului de îmbolnăviri cu rabdomioliză după antrenamentele pe bicicletă, iar riscul ar putea fi mult mai mare după prima sesiune de dat la pedale.

Totuși, spune Nelson, condiția fizică nu afectează șansele de îmbolnăvire cu rabdomioliză. Drept urmare, chiar dacă este primul tău antrenament sau ai mai făcut-o de sute de ori, totul ține de nivelul de efort.

Cum poți evita rabdomioliza?

Adesea, boala se instalează pe neașteptate; nu există o durere anume care să te facă să îți dai seama ce se întâmplă. „E o boală subtilă”, spune Nelson. „În momentul în care realizezi că ți se întâmplă chiar ție, deja e prea târziu să o oprești.”

Cel mai bun mod de a o evita, spune el, este să fii conștient de cât de mult efort depui atunci când ești la sală. „Dacă știi că îți depășești mult limitele sau dacă faci ceva ce nu ai mai făcut niciodată, ești în pericol”, afirmă el. „Trebuie să fii atent la încordarea mușchilor – când este extremă sau devine neobișnuit de dureroasă, acela este momentul când s-ar putea activa boala.”

De asemenea, te poți proteja printr-o hidratare consistentă înainte de a începe, în timpul, dar și după antrenament. Evită condițiile de vreme care pot duce la insolație și avansează gradual la noi tipuri de exerciții fizice.

Care sunt simptomele și ce trebuie să faci dacă le ai?

Rabdomioliza se manifestă prin dureri musculare intense, spasme, stări de slăbiciune, înțepeneală, tumefacții și urină închisă la culoare. Dacă ai parte de asemenea simptome, nu mai aștepta – mergi imediat la Urgențe, afirmă dr. Wang. Continuă să te hidratezi chiar și în drum spre spital, adaugă Nelson.

Cum se tratează?

Odată spitalizați, bolnavilor de rabdomioliză li se administrează lichide intravenos. Nivelele de creatinkinază, o enzimă care crește în cantitate atunci când mușchii sunt afectați, pot fi monitorizate prin intermediul analizelor de sânge, în timp ce nivelele de mioglobină pot fi verificate printr-o analiză a urinei. Pacienții rămân internați până când aceste nivele scad semnificativ, iar funcțiile rinichilor revin la normal. Poate dura câteva zile sau mai mult; perioada diferă de la persoană la persoană.

Din fericire, Garay a beneficiat de atenție medicală la timp și s-a recuperat complet. A reînceput treptat exercițiile fizice și totul a revenit la normal după o lună.

„Mă gândesc mereu că s-ar putea întâmpla din nou. Acum am mereu apă la mine și încerc să mă hidratez cât de mult pot pe timpul zilei”, spune Garay. „Mulți oameni nu vor să facă pauze în timpul antrenamentelor de Crossfit pentru că sunt cronometrați, dar eu am mereu bidonul de apă lângă mine și, dacă am nevoie, mă opresc și îl reumplu. Sunt foarte conștient de corpul meu acum.”

Cum rămâne cu abdomenele GHD? „Mai fac uneori, dar mai puține”, spune Garay în timp ce râde. „Dar cu siguranță n-am mai făcut 100 consecutiv de atunci!”



LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here