De ce inima ta mai sare din când în când câte o bătaie

0
923

De Alexa Tucker. Foto: 123RF. Adaptare: Casa de Traduceri

Din când în când, ai senzația că inima ta sare o bătaie.

Se numește palpitație, iar bătaia care urmează se poate simți intens: Gândește-te la o durere acută, o apăsare de scurtă durată sau o senzație de gâfâială, spune dr. Michael Fenster, profesor afiliat la Universitatea Montana.

Pentru majoritatea bărbaților, acest fenomen este complet normal. Dar acel sentiment ciudat te poate pune pe gânduri și, dacă persistă, poate să-ți semnaleze ceva mai grav.

În această perioadă, în care se sărbătorește Luna Americană a Inimii, oferă sănătății inimii tale atenția pe care o merită. Iată tot ce trebuie să știi despre palpitații.

Ce cauzează palpitațiile

Poate să sune ciudat, dar palpitațiile inimii nu sunt declanșate de obicei de probleme cardiace.  De fapt, dintre oamenii care ajung la urgențe pentru că au palpitații, doar 34% sunt diagnosticați cu afecțiuni cardiace, a constatat un studiu UCLA din 2014.

Mai frecvent, acestea sunt cauzate de declanșatoare non-cardiace, precum stresul, anxietatea, frica sau antrenamentele excesive.

Acești factori cresc tonusul sistemului nervos simpatic, care declanșează modificări hormonale similare celor asociate cu răspunsul de fugă sau luptă, spune Dr. Fenster. Aceasta poate provoca palpitații sau aritmii cardiace.

Iar în timp ce studii recente au arătat că două cafele pe zi nu declanșează palpitațiile, consumul frecvent de pastile cu cofeină sau de băuturi energizante poate provoca palpitații.

Fiind stimulente, îți accelerează bătăile inimii, ceea ce îți poate da senzația de palpitații.

Ia-o așa: „Aceste modificări pot perturba complet ritmul natural al inimii, exact ca un artist care sare o notă sau greșește nota atunci când ritmul devine mai alert”, spune Dr. Fenster.

Afecțiunile cardiace moștenite și genetica pot juca un rol în frecvența cu care simți palpitații, spune Dr. Fenster, dar deseori totul se reduce la statistică.

Având în vedere de câte ori bate o inimă într-o viață întreagă, fii sigur că unele bătăi nu vor fi pe ritm, explică el.  (Media ritmului cardiac este de 60-100 de bătăi pe minut, adică aproximativ 52 de milioane de bătăi pe an).

Când să-ți faci griji dacă ai palpitații

Nivelul de îngrijorare ar trebui să depindă de doi factori: cât de frecvent ai palpitații și cât de mult durează.

Dacă ai palpitații de scurtă durată – să zicem pentru o durată continuă de până la două sau trei minute sau palpitații care apar și dispar în acest interval de timp – o dată pe săptămână sau mai rar, n-ai niciun motiv să dai buzna la doctor.

Dar dacă apar mai frecvent decât atât, fă-ți o programare la doctor, te sfătuiește Dr. Fenster.

Mergi la urgență doar dacă ai palpitații însoțite de angină pectorală, dificultăți de respirație, amețeli sau senzație de leșin, spune medicul cardiolog Robert Applebaum, profesor asistent de medicină la Facultatea de Medicină din cadrul Universității din New York.

Problema în cazul palpitațiilor prelungite sau frecvente, cu sau fără alte simptome asociate, este că pot semnala o aritmie gravă, o modificare a impulsurilor electrice care guvernează ritmul cardiac și care conduce la un tipar anormal al bătăilor, spune acesta.

„Ne temem în general de lucruri precum fibrilația atrială, o afecțiune în care inia bate extrem de neregulat, ceea ce ar putea reprezenta un risc de accident vascular cerebral”, spune Dr. Applebaum.

Asta deoarece atunci când inima nu produce contracții regulate și suficient de puternice, sângele poate rămâne blocat într-una din camerele inimii, formând cheaguri. Aceste cheaguri pot fi apoi pompate în creier, unde vor bloca fluxul sanguin, existând riscul să cauzeze un accident vascular. 

Cum se tratează palpitațiile

În primul rând, medicul tău va verifica dacă există probleme cu tiparul bătăilor inimii tale.

Dacă există o cauză non-cardiacă, de exemplu pastile cu cofeină sau stres, vei ameliora palpitațiile tratând problema care le cauzează, spune Dr. Fenster. „Prima opțiune de tratament este pur și simplu eliminarea oricăror agenți iritanți sau excitanți, dacă pot fi identificați”, adaugă acesta.

Dacă nu există astfel de agenți, este totuși destul de ușor să se diagnosticheze problemele de ritm cardiac: Medicul poate face o electrocardiogramă (cunoscută și ca EKG), o ecografie cardiacă, sau te poate lega la un monitor Holter pentru a verifica ritmul tău cardiac timp de o zi sau două.

Dacă medicul identifică o aritmie, există două opțiuni. Prima linie de apărare este administrarea de medicamente anticoagulante, precum Coumadin, care împiedică formarea cheagurilor de sânge.

O altă cale este ablația. Această procedură utilizează un cateter cu radiofrecvență pentru a distruge țesutul din acea parte a inimii care provoacă aritmiile, spune Dr. Fenster. Acest lucru va permite inimii să bată normal.



SHARE

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here