Sunt bune noile tipuri de lapte?

0
200

 De Julie Stewart. Adaptare de Luiza Gabriela Vîlsan. Foto: Sam Kaplan

Când erai mic, laptele era vaca sacră a pieței de ­lactate, dar acum sunt probleme pe pășune. Vânzările laptelui fără lactoză au crescut cu 94% faţă de anul 2009; doar în 2014 s-au mărit cu circa 16 procente, potrivit analiștilor produselor din soia din cadrul firmei de cercetare a pieţei Mintel. Ce înseamnă asta? Ei bine, producţia de lapte alternativ a explodat în ultimii ani, parţial datorită ingredientelor mai puţin scumpe din procesul de producţie, comparativ cu laptele adevărat, care necesită creșterea vacilor. Oamenii schimbă tabăra, deoarece cred că aceste alternative sunt mai hrănitoare, notează Mintel. Noi spunem că nu știu ce zic.

Dar, înainte să ne afundăm în știinţa acestor alternative populare de lapte, hai să aruncăm o privire asupra laptelui de vacă, bun și de modă veche. Iată care sunt beneficiile: un pahar de 250 de mililitri de lapte integral conţine aproape opt grame de proteine și 149 calorii. Comparativ, 125 grame de piept de pui prăjit, fără piele, are 35 de grame de proteine și 186 calorii. Nu numai că este mai ușor de înghiţit decât puiul, dar acel pahar de lapte furnizează 28% din doza zilnică de calciu și 31% din aportul de vitamina D, benefic pentru sistemul imunitar și cu rol antiinflamator. Iar grăsimea saturată din lapte – chiar și în forma grasă – nu-ţi va afecta neapărat inima. Un studiu din European Journal of Nutrition arată că oamenii de peste 55 de ani care au consumat zilnic 125 de mililitri de lapte gras au fost cu 12% mai puţin predispuși să sufere de accidente vasculare cerebrale fatale, comparativ cu cei care au optat pentru lactate degresate.

Chiar și ciocolata cu lapte are beneficii. Într-un studiu britanic recent, bărbaţii care au consumat-o la 20 de minute după o sesiune de căţărare și din nou la cină au avut mai puţine dureri musculare în următoarele trei zile faţă de momentele când au băut apă. Combinaţia de zahăr și proteine le furnizează celulelor energia necesară pentru repararea adecvată a ţesutului muscular, spun cercetătorii.

Însă unii oameni de știinţă pun la îndoială alte presupuse beneficii ale laptelui. Să luăm drept exemplu proprietatea sa de a întări oasele. „Ţările cu cele mai scăzute rate de consum a lactatelor și calciului înregistrează și cele mai puţine cazuri de osteoporoză“, spune dr. Mark Hyman, director la Centrul de Medicină Funcţională din Clinica ­Cleveland. Totuși, Departamentul American pentru Agricultură recomandă unui bărbat 1.000 de miligrame de calciu pe zi pentru a-și menţine inima, creierul și mușchii în stare optimă de funcţionare. „Dar nivelul de calciu din lapte nu are nimic special“, spune dr. Hyman. Un pahar de 250 de mililitri de lapte conţine 276 de miligrame de calciu. Iar 85 de grame de sardine au 325 de miligrame. O ceașcă de rapini (un soi de broccoli) are 201 miligrame. Trei cești de varză kale gătită asigură cam aceeași cantitate de minerale ca și un pahar de lapte. Pentru sănătatea sistemului osos alege peștele: de trei ori mai multe porţii de pește gras pe săptămână i-au ajutat pe participanţii la studiu să-ţi protejeze densitatea osoasă odată cu înaintarea în vârstă, potrivit American Journal of Clinical Nutrition.

Un alt mit care persistă: acela că laptele este un tonic eficient în slăbire. „Este adevărat că laptele conţine grăsimi și proteine care îţi dau senzaţia de saţietate“, spune dr. Alissa Rumsey, de la Academia de Nutriţie și Dietetică, SUA. Dar cum îl bei? Un studiu din International Journal of Obesity arată că simplul consum al laptelui nu previne creșterea ulterioară în greutate. Oamenii au rămas supli doar când au băut lapte în detrimentul băuturilor carbogazoase sau al sucurilor de fructe.

Există persoane care susţin că este nefiresc consumul laptelui de animal și poate duce la probleme de sănătate odată cu înaintarea în vârstă. Însă este de reţinut următorul fapt: „Frica iraţională de lapte este un lucru nebunesc, însă la fel de nebunească este afirmaţia că laptele ar fi vreun elixir magic“, spune dr. J. Bruce German, profesor de știinţa alimentaţiei și tehnologie la Universitatea Davis din California. Consumul a unul-două pahare de lapte pe zi este o cale ușoară de a înghiţi nutrimente-cheie, cum ar fi vitamina D, dar și alte alimente – de exemplu, pește și ouă – oferă, de asemenea, vitamina D. De fapt, un pește tilapia gătit ori un file de cambula conţine aceeași cantitate de vitamina D precum o ceașcă de lapte integral – iar trei ouă furnizează tot cam atât. (În plus, aceste alimente merg mai bine cu un sos iute.)

Acum, prima ta întrebare despre tipurile nelactate ar putea fi: „Cum se «mulge» o migdală?“ Ei bine, pentru că migdalele – asemenea boabelor de soia, orezului și cânepii – nu au uger, producătorii macină produsul vegetal și îl amestecă cu apă și vitamine. Produsul finit poate să aibă un gust calcaros sau să fie insipid, așa că procesatorii pot adăuga arome și îndulcitori.

„Bineînţeles, și laptele de vacă conţine zahăr, dar este sub formă de lactoză, care nu-ţi crește glicemia la fel de rapid ca sucroza – tipul pe care îl ingerezi în băuturile procesate, precum laptele de nuci. Citește lista de ingrediente și valorile nutriţionale de pe etichetă“, te sfătuiește dr. Christopher Gardner, cercetător în nutriţie la Stanford. Tipurile nelactate pot fi foarte diferite de laptele de vacă – precum și între ele. Așa că verifică tabelul de mai jos înainte de a merge la magazin. Pe scurt: gândește înainte să bei.



LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here