Ortorexia, sau care sunt riscurile bărbaților cu un stil de viață ultra-sănătos

0
1425
Da, nimeni nu poate spune că mâncarea sănătoasă ar fi rea pentru tine. Dar totul depinde de măsură, iar exagerările cu privire la alimentația „corectă”, care definesc ortorexia, nu sunt deloc de dorit.
Da, nimeni nu poate spune că mâncarea sănătoasă ar fi rea pentru tine. Dar totul depinde de măsură, iar exagerările cu privire la alimentația „corectă”, care definesc ortorexia, nu sunt deloc de dorit.

Cei mai mulți nutriționiști recomandă dietele cât posibil de sănătoase, cu multe produse integrale și cu cât mai puține alimente procesate sau conservate. Dar ce se întâmplă când preocuparea pentru mâncare începe să aibă atâta importanță încât îți controlează viața? Restricționarea obsesivă a alimentelor poartă numele de ortorexia nervoasă.

Ce este ortorexia?

Ortorexia este obsesia mâncatului sănătos. Nu este încă oficial recunoscută în Ediția a 5a a Manualului de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mentale (DSM-5). Unii experți o încadrează în categoria tulburărilor obsesiv compulsive (OCD/ TOC) și nu a tulburărilor alimentare. Dincolo însă de includerea sau nu în DSM, e clar că ortorexia e în creștere, în mare parte datorită influenței din social media și a modelului inspirațional #CleanEating.

De unde știi când mâncatul sănătos devine o problemă? Psihologul Valerie Luxon, specializată în tulburări alimentare, a declarat pentru MensHealth.com că linia de demarcație e foarte fină. Atunci când restricțiile comportamentelor alimentare devin obsesive, e destul de clar că lucrurile nu stau bine.

Ca exemple, ne putem gândi la a citi obsesiv lista de ingrediente de pe orice produs achiziționat, sau la a ne pierde cu firea după consumul unui produs încărcat caloric. Eliminarea unei categorii de alimente, e.g., produsele cu gluten, sau consumul exclusiv de alimente crude, sunt alte exemple relevante.

„Când obsesiile alimentare duc la pierderea echilibrului, ortorexia poate cauza o scădere a calității vieții și poate avea efect negativ asupra stărilor emoționale”, spune Luxon.

Cine riscă să aibă o problemă cu ortorexia?

Bărbații sănătoși și activi sunt o categorie de oameni cu un risc crescut de ortorexie. Asta pentru că e destul de probabil ca aceștia să țină regim și din motive de sănătate și nu neapărat pentru a slăbi. De asemenea, cei care încearcă să își modifice alimentația pentru a obține performanță sportivă sunt predispuși a citi obsesiv ingredientele și informațiile nutriționale de pe ambalaje.

Care sunt simptomele de ortorexie?

Asociația americană pentru tulburări alimentare (National Eating Disorders Association – NEDA) dă exemple de câteva comportamente ce pot indica ortorexia:

  • Citirea obsesivă a etichetelor produselor alimentare;
  • Eliminarea în totalitate din dietă a unor grupe de alimente (zaharuri, carbohidrați, lactate, carne, produse animale etc.);
  • Interes obsesiv pentru dietele altora;
  • Gânduri obsesive despre următoarea masă;
  • Preocupări exagerate legate de (in)disponibilitatea alimentelor „sigure” sau „sănătoase”;
  • Sentimente de rușine sau vinovăție în cazul abaterilor de la planul de dietă.

De ce n-ar fi bună ortorexia?

Știi vorba cu nevoia de măsură în toate, nu? Ei bine, ea se aplică și în cazul mâncatului sănătos.

Antrenorul și nutriționistul Brendon Mentore spune că a consuma doar mâncare „sănătoasă” poate provoca probleme digestive ca urmare a lipsei de diversitate care dăunează bacteriilor stomacale bune. Disfuncțiile digestive îi pot afecta pe ortorexici și atunci când încearcă să re-includă în alimentație mâncăruri pe care nu le-au consumat mult timp. Schimbările de dispoziție sau o minte încețoșată pot fi și ele urmări ale obsesiilor alimentare, mai spune Mentore.

Ce ajutor poți primi în caz de ortorexie?

Dacă te-ai regăsit în lista de simptome de mai sus, ar fi bine să stai de vorbă cu un doctor sau cu un psihoterapeut specializat în tulburări alimentare. Iată ce sfaturi le dă Luxon de obicei clienților săi.

1) Fii flexibil. În fiecare săptămână, încearcă să incluzi în dietă ceva ce în mod normal nu ai mânca. Nu trebuie să fie mult, câteva guri de tort de ciocolată sunt suficiente, atâta timp cât tortul de ciocolată e ceva la care spui un „nu” hotărât de obicei. Scopul e să își confrunți temerile de alimente nesănătoase și să îți dovedești că a consuma ceea ce îți interzici nu e, totuși, nicio tragedie.

2) Fii sincer cu tine însuți. Încearcă să te gândești la efectele acestei obsesii asupra a ceea ce obișnuia să îți placă. Nu cumva ieși mai rar în oraș cu iubita/ul sau cu prietenii pentru că tind să comande mese nesănătoase? Dacă obiceiurile alimentare devin un obstacol în calea reațiilor umane, e clar un semnal de alarmă.

3) Mergi la restaurant cu alți oameni. Data viitoare când o să fii invitat în oraș la masă, nu începe imediat să te gândești dacă o să găsești ceva pe gustul tău. Acceptă invitația pur și simplu și vezi tu la fața locului ce e de făcut așa încât să te simți bine. E foarte important să nu lași preocuparea pentru mâncare să îți afecteze negativ relațiile cu oamenii.

SHARE

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here