Am găsit proteina perfectă?

0
436

De Clint Carter. Adaptare de Irina Mereacre. Foto: Kang Kim. 

Jack Ceadel, cofondatorul Hopper Foods, intră într-o sală de fitness Gold’s Gym, din Austin, Texas. În mână duce o găleată din plastic, plină cu prototipuri de batoane proteice. Cei pe care îi găsește aici, după-amiaza, reprezintă grupul ideal pentru degustare: bărbați neînfricați, care ar bea fericiți venin de șarpe dacă ar ști că le-ar mări circumferința bicepșilor. Ceadel îi întinde un baton unui antrenor personal solid, pe nume Eric, care înghite jumătate și dă din cap cu satisfacție. Apoi cineva îi spune adevărul: nu a mâncat un baton proteic obișnuit. De fapt, acesta conținea insecte. Greieri adevărați – circa 26 într-o bucată. Eric strâmbă din nas. „Bine măcar că n-am știut“, spune el. „Nu l-aș fi mâncat.“ Dar ar repeta experiența? „Păi… da. Sigur. Nu e ca și cum ai simți gustul greierilor.“ Nu e ca și cum ar ști ce gust au. La fel ca majoritatea bărbaților, nu a băgat niciodată, de bunăvoie, o insectă în gură. Iată de ce ar trebui s-o facă: „Din punct de vedere nutrițional, greierii sunt excelenți“, spune Arnold van Huis, cercetător în entomologie la Universitatea Wageningen din Olanda. „Sunt chiar mai buni decât carnea normală.“ Greierii oferă o cantitate dublă de proteine, comparativ cu vita. În plus, acele proteine sunt de calitate superioară, întrucât conțin toți cei nouă aminoacizi esențiali. Și au de circa cinci ori mai mult magneziu decât carnea de vită.

Un studiu efectuat anul trecut la Harvard arată că mărirea consumului de magneziu ar putea să-ți reducă riscul de boli cardiace cu 22%; de asemenea, potrivit cercetătorilor din Japonia, poți să-ți diminuezi riscul de diabet de tipul 2 cu circa o treime. Mai este și fierul: comparativ cu vita, greierul conține o cantitate de cel puțin trei ori mai mare din acest mineral care crește masa musculară. Spre deosebire de animalele mari, insectele sunt înghițite întregi. „Nu mănânci doar mușchi“, spune Daniella Martin, autoarea cărții Edible. „Mănânci oase și organe, care îți furnizează calciu, fier, vitamina B12 și zinc. E ca și cum cineva ar toca o vită întreagă.“ Până să plece, Ceadel are deja o mână de consumatori aventuroși. În timp ce se îndreaptă spre ușă, tânăra de la recepție îi strigă: „Pe curând, Omule cu greieri!“ Însă Ceadel e doar reprezentantul unei industrii ce începe să forfotească. Michael O’Leary are un depozit de 1.000 de metri pătrați, situat la periferia orașului Minneapolis, căruia îi spune „ferma“. Insectele lui își trăiesc viețile simple în cuști albastre, îndopându-se cu boabe de orz folosite, aduse de la o berărie din apropiere. „Greierii sunt insecte saprofage, așa că mănâncă aproape orice“, spune O’Leary. Resturile de la fabricarea berii sunt o soluție convenabilă. Și, desigur, ecologică. Acest lucru reprezintă o caracteristică importantă a creșterii greierilor: e respectat factorul de responsabilitate față de mediu. Comparativ cu piața animalelor de dimensiuni micro (alt mod de a cataloga insectele comestibile), unele ferme ce se ocupă de creșterea puilor, a porcilor și a vitelor (în special) arată ca depozitele de deșeuri nucleare. Greierii creează o parte neînsemnată a gazelor cu efect de seră; în plus, pot crește în spații mici și nu prea au nevoie de apă. Prin comparație, producerea unui singur kilogram de vită necesită multă apă – între 19 și 39 de metri cubi, potrivit Organizației pentru Alimentație și Băutură a Națiunilor Unite. Bovinele au nevoie de doi-trei ani ca să atingă greutatea pentru sacrificare; greierii se dezvoltă de la ou la adult în șapte săptămâni. „Aceasta este direcția în care se îndreaptă industria“, spune Harman Johar, fondatorul World Ento, o companie care macină greieri. El estimează că numai în SUA la momentul actual există 25 de firme mici care vând sau se pregătesc să vândă produse alimentare cu greieri măcinați.

MH1114_NUT_BUG_01



1
2
3
SHARE

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here