Adi Hădean: despre rețete, diete și #24 de centimetri

0
1027

Ultimele zile au venit cu o provocare adresată de Adi Hădean către 24 de bloggeri și oameni din media, printre care Andreea Esca, Vlad Petreanu, Dana Rogoz, Mazilique și Chinezu. “La ce sunt buni #24centimetri?” – răspunsurile primite pe Facebook, cât se poate de diferite și amuzante, au făcut deliciul internauților.

Cei #24centimetri sunt, însă, în viziunea lui Hădean, o carte numai bună pentru a răspunde multor întrebări pe care le-a primit de-a lungul timpului. Cum a început – spălând, și de zece ori pe zi, podelele bucătăriei din casa bunicilor –, cum a aflat secretele organizării și ale falimentării unui restaurant – într-o încăierare de pomină –, cum se alcătuiește meniul unui Irish pub – creând câteva sandviciuri delicioase cu nume voit idiot și la fel de voit stâlcit irlandez („O’Ceapă“, „O’Felie“, „O’Tonă“ și „O’Bama“) –, cum e din interior un show de televiziune – muncind de la șapte dimineața și încheind seara târziu cu un pahar de prosecco, fără să fie nevoie să arunci cu farfurii în concurenți ș.a.m.d. Un șir de lecții – de gătit și de viață.

Adi Hădean s-a făcut cunoscut în lumea exigentă a gastronomiei ca urmare a pasiunii, dedicării și talentului său culinar, calități care i-au adus numeroși fani încă de la începuturile aparițiilor sale publice.

Timp de mai bine de patru ani, Adi Hădean a încercat să convingă lumea să renunţe la fumatul în spaţiile în care se mănâncă, iar în luna mai, noua sa campanie venea la fix cu ultimul proiect de lege care interzicea fumatul în spaţiile publice. Pentru Adi, fumatul într-un restaurant e un obicei dezgustător, dar mai ales o ofensă la adresa celui care i-a pregătit mâncarea. „Am senzaţia că mănânc fumul de ţigară și adevărul e că înghiţi gudronul și toate substanţele toxice, pe care le aduci în sistemul digestiv, unde, pe termen lung, nu are cum să nu îţi dăuneze“, spune el.

Argumentul lui este susţinut și de studiile efectuate de doctorii de la diferite instituţii din lume. National Centre for Smoking Cessation and Training din Marea Britanie spune că nicotina care ajunge în creier modifică și alterează simţurile olfactive și gustative, iar alimentarea redusă cu oxigen produsă de inhalarea fumului de ţigară contribuie de asemenea la scăderea puterii de recunoaștere a aromelor în gură. Mai mult, cercetătorii de la Universitatea din Münster scriau într-un studiu din 2008 că riscul unei disfuncţii olfactive este mult mai ridicat la fumători.

„E ca și cum ai spune că vezi la fel de bine într-o cameră cu sau fără ochelari de soare. E fals, în momentul în care ţi-ai scos ochelarii de soare, vei vedea mult mai bine. Toate substanţele care inflamează vălul palatin și papila gustativă, pentru că se petrece o inflamaţie, sunt, în cazul ăsta, lentila ochelarilor de soare“, spune Adi, care la rândul său a fost fumător timp de 16 ani.

În cei opt ani de când și-a deschis site-ul adihadean.ro, Adi calculează că a gătit și postat în jur de 3.000 de reţete. Gătea în fiecare zi și făcea câte 10-15 reţete, încât „casa mi-era plină de prieteni, pentru că nu mai știam ce să fac cu mâncarea“. Iar când și ei se săturau, împărţea mâncarea celor care veneau pe la ghena de gunoi. Pe lângă munca pentru cititorii săi, lucra și crea alte reţete pentru diferite companii din industria alimentară și alte site-uri culinare. „Erau sute pe an, 2-300 de reţete într-un interval de câteva luni, lucram la forjă. Nu mi s-a părut că mă seacă de resurse chestia asta“, își amintește el.

Însă faptul că poţi memora mii de reţete nu te face un bucătar mai bun. Trebuie să știi tehnica și să ai imaginaţie, pentru că „trebuie să știi ce se întâmplă cu ingredientul din punct de vedere tehnic“. „Reţeta e doar un ghid care te conduce la un rezultat“, adaugă Adi. O bucătărie pusă la punct e cea în care oamenii se specializează pe diverse poziţii, de aceea, spune el, bucătăria franceză rămâne cea mai puternică din lume. „În școala franceză, vii și înveţi cum să tai, iar ei au câte un nume specific pentru fiecare tăietură în parte. O înveţi bine și nu o mai uiţi niciodată. În continuare, dacă vrei să fii un sosier bun, înveţi trei ani la școală cum să faci sosuri“, spune Adi.

Același principiu – puţin, dar bine – îl aplică și când vine vorba de restaurante. Localul nu-i neapărat mai bun dacă are 50 sau 200 de feluri de mâncare în meniu. Pentru el, zece reţete ar fi suficiente, atât timp cât ele sunt făcute la aceeași calitate de fiecare dată. „E o judecată slabă să spui că oamenii au nevoie de varietate. Nu trebuie să le oferi tu [proprietar de restaurante] totul. Oamenii au nevoie de varietate, asta înseamnă că trebuie să meargă și la vecinul să mănânce ceva“, adaugă el.

Dieta din zilele noastre este bogată în zahăr și grăsimi, iar lipsa timpului, dar și comoditatea își lasă amprenta pe ce mâncăm. „Ţi-e mult mai la îndemână să îţi iei o merdenea decât să îţi faci o salată cu rucola“, constată el. Pe lângă aspectul ăsta, românii au o foarte mare problemă cu respectarea orelor de masă. Micul dejun rămâne în frigider, amână prânzul, iar la cină, pe care o iau foarte târziu, oamenii mănâncă pentru două mese deodată.

„Ne neglijăm bioritmul“, spune el, iar asta îţi va afecta orice dietă și regim pe care ai vrea să le ţii. Micul dejun trebuie să vină la o oră după ce te-ai trezit, pauza de prânz trebuie să ţi-o iei după patru ore, iar cina în niciun caz nu trebuie să fie la ora 10 noaptea. „Mănânci mult seara pentru că nu ai mâncat toată ziua, iar apoi te culci. Fii sigur că «dospești» și crești“, adaugă Adi.

Atunci de ce le este greu oamenilor să-și schimbe modul în care mănâncă? „Pentru că mâncarea ţine de afectiv, iar oamenii sunt rezistenţi mai ales la schimbările ce ţin de afectiv“, remarcă Adi. El nu-și propune să revoluţioneze modul românilor de-a mânca printr-o critică permanentă. „Cât de ușor o să accepţi să vin acasă și să-ţi arăt cum să îţi faci mâncarea? Singurul fel prin care poţi să schimbi ceva este prin exemplu personal și, dacă cineva vede și înţelege, e bine, dacă nu, asta e“, spune el.

Pulpe de pui coapte încet

Folosește pulpe de la pui crescuţi cu simţ de răspundere. E de preferat să fie pui crescuţi în 60-65 de zile, un interval rezonabil pentru dezvoltarea cumsecade, naturală și neforţată a puiului. Informaţia aceasta se regăsește de obicei pe etichetă.

DSC_3572

De ce ai nevoie

2 pulpe superioare cu os (circa 120g/bucată)

3-4 roșii cherry

10ml ulei de măsline

1 cățel de usturoi

1g sare grunjoasă

1g piper negru zdrobit proaspăt

1 frunză de busuioc

2 roșii uscate la soare, păstrate în ulei de măsline

160g conopidă 

20ml lapte

10g unt

Nucșoară măcinată

20ml smântână dulce

Cum le prepari

1. Pune într-o tavă pulpele, roșiile, uleiul, usturoiul, sarea, piperul, busuiocul și roșiile uscate la soare, acoperă-le cu folie și coace-le o oră și jumătate la 150°C.

2. Scoate folia și ­lasă-le să se rumenească 10 minute la 180°C.

3. Pregătește 1,5-2 kilograme de roșii cherry în avans. Pune-le la copt cu sare, ulei de măsline și busuioc, până se rumenesc, ­într-o tavă mai largă, la 150°C, iar apoi păstrează-le în caserole, acoperite cu ulei de măsline până când ai nevoie de ele. Pot fi reîncălzite sau folosite reci, în salate, combinate cu brânză sau pentru bruschete.

4. Prepară piureul de conopidă. Pune-o la fiert în apă cu sare. Când conopida a fiert, pune la încălzit laptele, untul și smântâna dulce. Mixează toate ingredientele (dacă piureul e prea gros, adaugă puțin din apa în care a fiert conopida) și potrivește gustul cu sare, piper și nucșoară măcinată.

5. La final, pune ­piureul de conopidă, așază pulpele în mijloc, decorează cu roșii coapte, roșii uscate, un cățel de usturoi copt în coajă, trei vârfuri de linguriță de maioneză verde (maioneză amestecată cu sos de pătrunjel și zeamă de lămâie), cozi de arpagic tocate mărunt și ulei de măsline. Vei obține o porție.



LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here