Timpii maratonului

0
414

Poate că cel mai cunoscut timp când vine vorba de maraton este cel de 6 ore, limita în care trebuie terminată cursa, o limită impusă la cele mai multe competiții din lume.

Dar, maratonul înseamnă și viteză, înseamnă recorduri mondiale, olimpice și naționale pe asfalt, înseamnă performanțe pe pistă și pe banda de alergare, sau timpi foarte buni atinși de atleți paralimpici sau la categoriile Master.

Soția lui Kimetto a leșinat când acesta alerga record mondial

”Mă simt extraordinar pentru că am câștigat o cursă foarte grea. A fost bine începând de la start iar în ultimii kilometri am simțit că pot face record mondial. Cred că se poate fugi și mai repede”, declara Dennis Kimetto după ce alerga pentru prima dată în istorie sub 2 ore și 3 minute, 2.02.57, maratonul de la Berlin din 2014. ”Zborul” kenyanului, cu o medie de 2.54 pe mie, cu prima jumătate de cursă trecută în 61.45, iar a doua în 61.12, a făcut-o pe soția lui să-și piardă cunoștința. ”Nici nu realizez cu adevărat ce înseamnă. Sunt foarte fericită”, a spus Caroline Chepkorir, care a leșinat la finalul cursei din Germania, cursă pe care o urmărea acasă alături de prieteni.

Cea mai tare zi din istoria maratonului i-a adus atletului 75.122 de dolari pe oră, kenyanul câștigând apoi mult mai mulți bani din apariții la competiții de top, o parte a acestora folosind-o pentru a ajuta atleți la început de drum, pentru a construi o școală și o biserică. La fete, istoria e alta. 2 ore, 15 minute și 25 de secunde, recordul mondial, a fost considerat în 2003, atunci când Paula Radcliffe l-a realizat, ca și o performanță neomenească.

”Multă lume a fost impresionată, dar acum, gândindu-mă la ce am realizat, pot spune că eram foarte pregătită să alerg acel timp și pentru mine nu a fost așa o mare surpriză, un așa mare șoc”, își aducea aminte englezoaica, la 10 ani distanță.

A fost ucis la trei ani după ce a stabilit recordul olimpic

A fost un atlet pe care toți îl considerau noua stea a maratonului. Se antrena cu ambiție, tare, era puternic și îi plăcea să stea, atât la antrenamentele din Iten cât și la marile maratoane la care participa, în frunte. Pe o temperatură care topea, într-o umiditate care storcea și ultima energie din organism, umiditate pe care însă Constantina Diță a învins-o câștigând medalia olimpică de aur, într-o poluare morbidă care l-a ținut pe Haile Gebrselassie acasă, temându-se pentru sănătatea sa, un kenyan a fost de neoprit. La doar 21 de ani, Samuel Wanjiru a transformat maratonul olimpic masculin de la Beijing, din 2008, în cursa lui, chiar dacă era a treia oară când alerga această distanță.

A rezistat atacurilor marocanilor și etiopienilor, a făcut față temperaturilor de 29 de grade Celsius și a terminat pe Bird’s Nest în 2.06.32, record olimpic, la un an după ce suferise de malarie. ”Am fost nevoit să măresc ritmul pentru că organismul meu obosește în căldură când alerg încet”, spunea imediat după cursă Wanjiru. Viața lui a fost însă tumultoasă, poate și din cauza faimei cu care cu greu îi făcea față. Bătăi, certuri, consum excesiv de alcool, toate astea însă în timp ce încă se antrena în forță. În 2011, la numai 24 de ani, Wanjiru a căzut de la balcon, murind la spital din cauza rănilor. Inițial s-a crezut că a fost vorba de o sinucidere, familia crede că a fost omorât, cauza nefiind nici până azi stabilită cu exactitate. În ce privește recordul olimpic feminin, el a fost stabilit de Tiki Gelana, o etiopiancă născută în Bekoji, locul în care te ”împiedici” de campioni olimpici (Kenenisa Bekele, Tirunesh Dibaba, Fatuma Roba, Deratu Tulu, etc). Gelana a alergat 2.23.07 la Londra, chiar în condițiile în care a alunecat de două ori din cauza traseului umed. ”După ce am căzut mi-am zis că nu o să mai pot termina. Dar am rămas concentrată la alergat și am reușit”, declara sportiva la finalul cursei.

TIMPUL PERFECT – 1.57.18 la băieți & 2.04.20 la fete

Timpul ”cerut” de Federația Internațională de Atletism pentru a acorda maximul de puncte, 1.400, conform tabelei de punctaj actualizate în 2017.

”Bariera” celor 2 ore pe maraton, aproape de a fi distrusă

O viteză amețitoare! Asta înseamnă cel mai rapid maraton alergat vreodată! Un pace mediu de 2.51 pe mie susținut 42,195 km, un timp total de 2 ore și 25 de secunde. Chiar dacă nu este record mondial, pentru că nu a fost o cursă și pentru că s-au folosit ”iepuri” alternativi care s-au schimbat pe toată durata alergării, prima încercare de a fugi sub 2 ore un maraton (a avut loc în 2017) va rămâne în istorie. Eliud Kipchoge, campion olimpic, este omul care a reușit să se apropie foarte mult de această ”barieră”, 2.00.25, o viteză medie de peste 21 de kilometri pe oră. De fapt, există un maraton care s-a fugit în sub 2 ore, alergat tot de kenyeni, numai că a fost făcut în echipă. J Este vorba de un ekiden finalizat în 1.57.06 (record mondial), de o ștafetă de 6 atleți.

Recordul României la feminin, deținut de o campioană olimpică

Constantina Diță a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice, a câștigat numeroase maratoane de top, dar recordul național l-a făcut într-o cursă în care a terminat pe locul doi, unde s-a bătut cu toate forțele cu americanca Deena Kastor. Era 2005, maratonul de la Chicago, iar Pușa termina după un formidabil 2.21.30, foarte aproape de adversara sa. La băieți, cel mai bun timp alergat de un român datează parcă de o viață, din 1978. Pe 3 septembrie în acel an, la Praga, se țineau Europenele.

Cel mai tare concurs de atletism din lume, după Jocurile Olimpice, campionate mondiale nu existau. La startul maratonului, Cătălin Andreica. 7 atleți terminau atunci în sub 2 ore și 13 minute, românul fiind la 33 de secunde de ”aur” și la 22 de secunde de ”bronz”. ”N-am ieşit într-un loc de podium pentru că mi-a lipsit creierul”, ne-a spus fostul sportiv care a realizat atunci recordul național de 2.12.30, performanță încă neegalată.

Atleții paralimpici nu luptă numai cu timpii, luptă și cu greutățile

În acest moment la Jocurile Paralimpice se dispută trei tipuri de maraton la masculin și două la feminin, unul dintre acestea fiind în scaun cu rotile. Celelalte, pentru para-atleții cu probleme de vedere, se țin și la feminin și la masculin, iar cel pentru cei cu amputări, doar la masculin. Recordurile la aceste categorii sunt de-a dreptul impresionante. Ait Khamouch este un marocan care a încercat să intre în Spania ilegal, pe barcă, încă de la 15 ani. A văzut oameni murind, înecați, dar visul de a ajunge în Europa l-a făcut să înfrunte orice, în 2001, la a treia încercare, reușind să ajungă în statul iberic.

Mâna și-o pierduse încă de când era copil după ce a ajuns la spital în urma unei căzături, din cauza unei complicații medicale. În Barcelona a lucrat într-o parcare, cetățenia primind-o în 2008. La maraton, are un timp senzațional, care este și record mondial, de 2 ore, 26 minute și 56 secunde, realizat în 2015.

În ce privește sportivii cu probleme de vedere, parțial sau total orbi, care pot folosi însoțitori în cursă, recordurile mondiale sunt deținute de o rusoaică și de un marocan. Elena Pautova a fugit în 2015, 2.58.23, iar El Amin Chentouf, 2.21.33, ambele performanțe realizate la Campionatul Mondial Paralimpic disputat la Londra.

Pentru un maraton în sală, trebuie să parcurgi pista de 211 ori!

211 ture de pistă! Pistă de sală, de 200 de metri. E dificil și numai să numeri așa de mult, imaginați-vă cât de greu este să alergi atât, e aproape ca și cum te-ai învârti în loc, ca limbile unui ceas atente cu timpul pe care îl înregistrează. De obicei, recordurile celor 211 de ture cad la concursul care se ține anual la Armory Track and Field Center, în 2017, un american și o finlandeză, reușind să le doboare. Christopher Zablocki a alergat în 2.21.48, iar Laura Manninen, în 2.42.30, performanțele lor fiind răsplătite cu câte 5.000 de dolari.

”Mă simt excelent. Au fost ani de antrenamente grele, iar recordul acesta este răsplata. În ultimii 4-5 kilometri m-am simțit foarte rău, dar am vrut foarte mult să stabilesc acest timp”, spunea la finalul cursei Zablocki. ”Chiar dacă oamenii mă încurajau foarte mult, mai ales în ultimile 20 de ture, spunându-mi că voi face record, am încercat să nu mă aventurez și să mențin ritmul. Mă bucur că am reușit această performanță, e ceva unic!”, a adăugat finlandeza. Maratoane au fost alergate și pe pistă, afară, datele despre ele nefiind însă foarte sigure. Se pare că recordurile mondiale pe pista de 400 de metri sunt deținute de Jeff Julian (2.19.59, Noua Zeelandă) și de Gillian Burley (2.42.22, Anglia). Altfel, au existat foarte multe maratoane pe banda de alergare, deocamdată recordul lumii la masculin fiind deținut de americanul Eric Blake, 2.21.48.

Timpi spectaculoși și la vârste înaintate

Maratoanele sunt alergate și de pasionați, foști sportivi sau nu, trecuți de vârsta performanței, de vârsta în care se puteau ataca recorduri mondiale. Unul dintre ei iese în evidență, canadianul Ed Whitlock. Ed a murit pe 13 martie, din cauza unui cancer la prostată, la 86 de ani, dar moștenierea sa rămâne.

Are recordurile vârstei la 70, 75, 80 și 85 de ani, la 73 de ani fugind 2.54.48, la Toronto, în 2004. Whitlock a fost inginer, se antrena în cimitir, ”pentru că nu sunt mașini și pentru că iarna zăpada era curățată”, și a adunat de-a lungul vieții peste 36 de recorduri mondiale, începând să alerge maratoane după vârsta de 46 de ani. Mai mult, în 2016, cu un an înainte să moară, Ed a făcut un nou record, la categoria de vârstă 85-90 de ani, alergând 42,195 km în 3 ore, 56 de minute și 33 de secunde (vechiul record: 4.34.55). ”Se putea mai repede, dar pregătirea nu a mers bine pentru că am avut parte de numeroase dureri”, spunea canadianul.

Recomandarea de a face mișcare câte 30 de minute, în fiecare zi, pentru a contracara efectele stresului presupune o adoptare a unui stil de viață echilibrat prin nutriție, mișcare și gândire pozitivă. Sunt însă din ce în ce mai mulți oameni care trec la nivelul următor și încep să participe la evenimentele de alergare stradală.

Nu neapărat pentru performanță, cât pentru sănătate. Dacă vă regăsiți în descrierea de mai sus, vă așteptăm pe 15 octombrie ca alergător, voluntar sau suporter să sărbătorim împreună cea de-a 10-a editie a Raiffeisen Bank Maratonul București alături de peste 16.000 de alergători din 60 de țări care vor “inunda” bulevardele Bucureștiului prin energie, mișcare și multe zâmbete. Puteți alege una dintre cursele: maraton 42km Raiffeisen Bank, semimaraton 21km Volkswagen, Ștafeta Scholl (4X10km), Cursa 10km Vodafone. Sâmbătă 14 octombrie vor avea loc Cursa Populară Ciuc Radler, urmată de Cursa Adolescenților, Jogging în Scutece și Cursa Copiilor Uniqa Asigurări (0,9-1,4km). Detalii pe www.bucuresti-maraton.ro .

Bucharest RUNNING CLUB a pus Bucureștiul pe harta capitalelor lumii care găzduiesc astfel de evenimente – sărbători ale orașelor. Bucharest RUNNING CLUB Premier Events adună cei mai multi bani într-o singura zi pentru cele mai multe cauze. Participanții aleargă și donează pentru una dintre cele peste 25 de cauze susținute din domenii diverse: sănătate, caritate, social, educație, ecologie, dezvoltare durabilă.

Un material în parteneriat cu Bucharest RUNNING CLUB.

 



SHARE

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here