Chiar și tipii deștepți mor aiurea

28 iulie 2013

Accidente au loc mereu. Dar când sunt implicați bărbații, lucrurile devin cu ușurință fatale. Află cum să nu cazi și tu în capcana prostiei

Previous1 din 2Next
Poți folosi tastele ← →

De Michael Perry • Ilustrații de Rami Niemi • Adaptare de Irina Mereacre

 

Uneori chiar nu putem scăpa de prostie.

Dovada #1: prietenul meu, Dan, stă pe creanga unui copac la o înălțime de circa doi metri, în timp ce manevrează o drujbă. Arată de parcă dă probă pentru filmul Tâmpitul: Cum să te omori. De fapt, dă probă pentru primul loc pe lista morţilor de la Centrul Naţional pentru Prevenirea Bolilor (CNPB) din SUA, care numește „traumatismele neintenţionate“ drept cauze de deces în rândul bărbaţilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 44 de ani.

Dan nu e un prost cu normă întreagă. Ne-am întâlnit la un curs de asistenţă medicală de urgenţă, iar acum el este un pompier şi paramedic experimentat care a petrecut mulţi ani salvând vieţile – ori încercând să le salveze – unor bărbaţi destul de tâmpiţi cât să facă lucruri asemănătoare cu ce face el acum. Spre deosebire de femei, bărbaţii par predispuşi la prostie temporară. Iar asta ne poate omorî.

Dr. Kirk Dahl este directorul medical al secţiei de îngrijire a comoţiilor, rănilor şi a terapiei cu oxigen hiperbaric din cadrul Spitalului de Chirurgie OakLeaf din Wisconsin. A fost medic în camera de gardă timp de 29 de ani. La un moment dat, într-o perioadă mai puţin aglomerată, a conceput, împreună cu colegii lui, un sistem neoficial de clasificare a accidentelor – vezi în dreapta.

În afară de faptul că poţi să fii mai atent la picioare când cobori nişte trepte abrupte, nu prea ai cum să te fereşti de accidentele din Categoria 1. E mai bine să te gândeşti de două ori înainte să faci vreo prostie din Categoria 2.

Şi cum rămâne cu accidentele din Categoria 3? Le vom exemplifica mai târziu cu ajutorul lui Dan.

# Categoria 1 de accidente
Te comporţi normal, dar ţi se întâmplă o chestie nasoală… de exemplu, aluneci pe gheaţă.

# Categoria 2 de accidente
Faci lucrurile în mod cumpătat, dar probabil te aştepţi la vreo nenorocire… de exemplu, urci pe un scaun șubred ca să dai peretele cu vopsea lavabilă.

# Categoria 3 de accidente
Fascaun șubred ca să dai peretele cu vopsea lavabilă.

# Categoria 3 de accidente
Faci chestii prosteşti şi-ţi asumi riscuri mari fără rost… de exemplu, conduci motocicleta fără cască şi faci acrobaţii.

 

Grătarul ucigaş
Într-o zi, fratele meu Paul, care făcea voluntariat la departamentul de pompieri, a răspuns unui apel despre o explozie. Tipul care sunase abia se întorsese la casa lui de vacanță, după ce se realizase o lucrare la conductele de gaz. Când proprietarul casei a aprins focul din centrală, aceasta a explodat. Deși bărbatul a suferit arsuri grave, era conștient, respira și vorbea atunci când Paul a ajuns la locul accidentului. Peste 24 de ore omul era mort: aerul supraîncălzit pe care l-a inhalat i-a afectat fatal plămânii.

Bărbatul cu centrala nu era prost, însă tu riști să fii, dacă aprinzi focul pe grătarul cu gaz fără să ridici capacul și să-l aerisești bine. (Da, chiar și în sertarul ăla de jos se pot acumula gaze.) Dacă simți un miros de gaz timp de un minut sau mai mult, e posibil să aibă loc o scurgere. De asemenea, rezistă tentației (masculine, de altfel) de a folosi substanțe acceleratoare. Nu voi uita niciodată imaginea șefului detașamentului de pompieri care ne vorbea despre pericolele incendiilor, el având mâna bandajată – s-a ars în timp ce arunca benzină peste focul aprins la începutul anului școlar în curtea liceului nostru.

 

280
Procentul cu care crește riscul să faci accident (ori să fii la un pas de asta), dacă formezi un număr de telefon în timp ce conduci.

Sursa: Institutul Virginia Tech Transportation

 

Decizii stupide
Pe lângă faptul că suntem paramedici, eu și Dan suntem pasionați de restaurarea lucrurilor vechi. Într-o zi, Dan a auzit despre o poartă pentru padoc pe care o căutam de ceva vreme. În timp ce se ducea s-o ia, a decis să dea un telefon. Era pe un drum de țară, fără vreo mașină în câmpul lui vizual și nu a făcut decât să-și coboare privirea ca să formeze numărul. Când a dus telefonul la ureche și s-a uitat înainte, era pe banda greșită trecând ca săgeata pe lângă un camion care a aterizat direct într-un șanț vrând să evite impactul frontal.

Celălalt șofer era OK, dar Dan s-a speriat teribil. Nu doar că ar fi putut să omoare pe cineva, dar ar fi făcut-o adoptând același comportament care îi umple ambulanța cu pacienți.

Care-i morala? Câteodată e nevoie de o experiență traumatizantă ca să renunți la un obicei prost. Dan a jurat că nu va mai face multitasking în timp ce conduce.

Ultima oară când m-a sunat dintr-o mașină a fost după ce și-a instalat Bluetooth-ul. „Știi“, mi-a zis el, ca și cum rostea o predică, „când mergi cu 88 de kilometri pe oră, în alea cinci secunde cât nu eşti atent la drum, parcurgi lungimea unui teren de fotbal!“

 

Efectele alcoolului
Era student într‑un oraş mic. Petrecuse toată noaptea şi acum fugea de poliţişti, din cauza unor infracţiuni minore. Puştiul a început să alerge pe un râu îngheţat şi a refuzat să se oprească. Când s-a împiedicat şi a alunecat sub gheaţă, poliţiştii au sărit să-l ajute, dar era prea târziu. Potrivit lui Dan, când l-au scos, două zile mai târziu, corpul lui încă mai mirosea a alcool. Pe lista deceselor făcută de CNPB – intoxicaţiile accidentale, înecurile, sufocările, căzăturile –, cele mai multe apar ca o cauză a consumului de alcool. E clar că persoanele care consumă alcool în exces trebuie să aibă grijă în ce condiţii ajung acasă, dar contează şi să doarmă în siguranță. Dan îşi aminteşte de un tip care a murit după ce s-a întors acasă beat, a pus mâncare la încălzit, apoi a leşinat, iar casa lui a luat foc.

 

Pasionaţii de grădinărit
La Centrul Medical Overlake, situat în zona deluroasă şi ploioasă din Bellevue, Washington, dr. Robert Van Hare de la camera de gardă are pacienţi care ajung sub maşina de tuns ga­zonul. Ei alunecă şi cad în timp ce tund iarba de pe pantele plouate. Ce recomandă el? „Încalţă-te cu ghete de fotbal. În acelaşi timp, vei aera şi gazonul.“ Şi nu te gândi că acest gen de accident nu poate avea loc dacă maşina de tuns este mare, cu scaun. Există riscul să dea peste un dâmb, să se răstoarne şi să te strivească. Chiar şi un utilaj mic poate fi destul de greu de ridicat de pe tine. De asemenea, nu uita că trebuie să fii atent la iarba din faţa ta, nu la vecina care face plajă. „Am avut cazuri când persoana a călcat pe un umeraş şi s-a înţepat cu bucăţile desprinse din acesta“, spune dr. Van Hare.   

 

Acționează imediat
Nu demult, dr. Michael Stier s-a tăiat în timp ce curăța un pește. Am trecut și eu prin asta, însă, de regulă, tratez rana astfel: o sug câteva secunde, scuip sângele, înjur și îmi văd de treabă. Dr. Stier a procedat altfel – și-a curățat imediat rana, a dat-o cu iod și a acoperit-o cu un pansament steril. „Am făcut la un moment dat autopsia unui bărbat care a murit după ce s-a tăiat cu hârtie“, îmi spune dr. Stier, medic specialist în patologie la Universitatea din Wisconsin. „Tipul lucra într-o fabrică de reciclat. Acea tăietură mică s-a infectat, iar el nu i-a acordat atenție. A făcut fasceită necrozantă (cauzată de o bacterie mâncătoare de carne) și nu l-a putut salva nici măcar amputarea.“ Sfatul dr. Stier: „Nu te da macho inutil. Orice leziune de la nivelul pielii poate determina apariția unei infecții, așa că până și o tăietură mică poate fi fatală“.


Craniu şi oase sparte
Cred cu tărie în căştile pentru bicicletă. Însă, într-o zi, în timp ce mă pregăteam pentru un antrenament la temperaturi ridicate, am decis „doar de data asta“ s-o las acasă şi să simt adierea vântului. N-am mers mult când am început să-mi amintesc de toţi pacienţii care şi-ar fi putut proteja creierul, dacă şi-ar fi acoperit craniul cu o cască. M-am gândit inclusiv la mama, care s-a răsturnat de pe bicicletă în timp ce se întindea după scrisorile din cutia poştală. M-am întors şi mi-am luat casca.

Pedalam de aproape un kilometru când m-a lovit maşina. Totul s-a întâmplat foarte repede, am reuşit să sar de pe şa în ultima secundă, evitând impactul cu capota, dar am intrat puţin în parbriz înainte să ating acoperişul maşinii. Apoi, am aterizat cu capul direct pe asfalt. Eram zgâriat şi julit şi mi-am luxat glezna, dar în afară de asta eram OK. Partea din faţă a căştii era crăpată. După ce am lucrat atâtea ture pe ambulanţă, ştiam cum putea să arate craniul meu, dacă nu mă protejam.

Lecţia principală e clară, dar şi cea secundară este la fel de importantă: nu-ţi pune pur şi simplu casca, ci poart-o corect. Bretelele trebuie să fie prinse strâns şi – asta m-a salvat pe mine – partea din faţă ar trebui să fie la distanţă de doar două degete faţă de sprâncene. În fine, în cazul în care casca ţi-a salvat o dată viaţa, nu te aştepta s-o facă la nesfârşit. Chiar dacă pare în stare perfectă, sunt șanse mici să amortizeze o altă lovitură.

Încă un avertisment: în timp ce tot mai mulţi biciclişti şi motociclişti poartă căşti, sunt uimit câţi şoferi de motorete şi scutere circulă fără protecţie. Indiferent că vei cădea de pe o motocicletă şmecheră ori de pe un scuter de hipster, impactul capului cu asfaltul va fi acelaşi.

 MEN'S HEALTH_stupid-deaths_27

Previous1 din 2Next
Poți folosi tastele ← →


Categorii: Lifestyle

Comentarii



Aboneaza-te la newsletter-ul Men's Health!