Accidentele de schi, explicate pas cu pas de un specialist ortoped

0
1305
Încă e zăpadă pe pârtii iar schiorii nu se lasă îndepărtați de soarele de martie. Dar ce e de făcut dacă te accidentezi pe pârtie?
Încă e zăpadă pe pârtii iar schiorii nu se lasă îndepărtați de soarele de martie. Dar ce e de făcut dacă te accidentezi pe pârtie?

Începutul de an este perioada cea mai aglomerată pentru practicanții sporturilor de iarnă. Tocmai de aceea, l-am rugat pe medicul Vlad Predescu, chirurg ortoped cu o vastă experiență în domeniul traumatologiei sportive, să ne spună care sunt riscurile la care sunt supuși sportivii care practică acest sport și ce sfaturi ne dă pentru a le evita.

Nu încercați să păcăliți simptomele 

La schi, cele mai frecvente sunt leziunile genunchiului, în special entorse și fracturi de platou tibial sau de gambă. Desigur, pot apărea fracturi la orice segment osos. La nivelul genunchiului, atunci când apare o entorsă, în ordinea frecvenței, urmează rupturi sau întinderi ale ligamentului colateral medial, rupturi ale meniscului sau rupturi ale ligamentului încrucișat anterior. În cazul unei fracturi, diagnosticul și tratamentul sunt clare, dar în cazul rupturilor ligamentare de multe ori acestea scapă diagnosticului și tratamentului corect. Cateodată, după durerea inițială intensă apărută în timpul căderii, sunt sportivi care continuă să schieze și abia a doua zi sau spre seară se confruntă cu dureri și tumefacție articulară. În foarte multe cazuri simptomele se ameliorează parțial și consultul medical în aceste situații este neglijat sau făcut superficial.

Pentru leziunile ligamentare ar trebui făcut un examen ortopedic și o investigație de tip RMN. Mulți pacienți povestesc că au căzut în urmă cu una-două săptămâni, că durerile s-au diminuat, dar a rămas cu senzația că uneori îi scapă genunchiul și este instabil la unele mișcări. Acest lucru trădează, de fapt, existența unei leziuni ligamentare nediagnosticate sau, în cazuri mai rare, a unei rupturi de menisc. Neglijarea unei asemenea simptomatologii pe termen lung duce la uzura precoce a cartilajului articular și la apariția artrozei.

În prezența unei rupturi a ligamentului încrucișat anterior este nevoie, de cele mai multe ori, de o intervenție chirurgicală de reconstrucție a acestui ligament, operație care trebuie făcută de chirurgi cu experiență. Această operație trebuie să fie extrem de precisă, pentru că rezultatele funcționale la sfârșitul recuperării să permită sportivului să-și reia activitatea la un nivel similar cu cel dinaintea traumatismului. Din păcate, studiile arată că numai 60-70 % dintre sportivii de mare performanță pot atinge nivelul dinainte de ruptură, în urma unei operații de ligamentoplastie.”

Cauzele principale ale accidentelor la schi

„De cele mai multe ori, accidentările pornesc de la faptul că legătura de schi este prost reglată și nu se eliberează în timpul căderii. Astfel, genunchiul este supus unui mecanism de torsiune care duce la întinderea sau ruperea ligamentelor. Alt risc posibil este legat de faptul că mulți practicanți care au deja leziuni ligamentare vechi la nivelul genunchiului, în loc să le trateze, folosesc orteze cu care speră să se protejeze de alte traumatisme articulare. În acest fel, nu fac decât să se păcălească și să-și expună articulația deja afectată unor alte traumatisme care, chiar dacă sunt de intensitate mai mică, pot duce la leziuni mult mai grave.” concluzionează specialistul.

 

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here