România 100: filme românești clasice cu intrarea liberă la TIFF 2018

0
892
Răscoala (1965), ecranizarea romanului omonim al lui Liviu Rebreanu, a fost prima propunere a României la Oscarul pentru Cel mai bun film străin și i-a adus regizorului Mircea Mureșan Premiul pentru debut la Festivalul de Film de la Cannes.
Răscoala (1965), ecranizarea romanului omonim al lui Liviu Rebreanu, a fost prima propunere a României la Oscarul pentru Cel mai bun film străin și i-a adus regizorului Mircea Mureșan Premiul pentru debut la Festivalul de Film de la Cannes.

Cea de-a 17-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania celebrează Centenarul Marii Uniri printr-o selecție de opere reprezentative pentru trecutul extrem de
diversificat al filmului românesc. Filme populare sau rarități din perioada comunistă, producții de gen, drame istorice sau de actualitate, cele șapte titluri din secțiunea România 100 au toate datele să activeze nu doar nostalgia generației care a crescut cu ele, ci și curiozitatea unui public tânăr, familiarizat poate doar cu celebritatea marilor actori români din distribuție. Programul e prezentat în parteneriat cu site-ul Cinepub și Arhiva Națională de Film, iar intrarea va fi liberă.

Răscoala (1965), filmul care i-a adus regizorului Mircea Mureșan Premiul pentru debut la cea de-a 20-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, a fost prima propunere a României la Oscarul pentru Cel mai bun film străin. Un titlu de referință pentru cel mai popular gen al filmului românesc, drama istorică, filmul ilustrează realitățile lumii rurale româneşti din primul deceniu al secolului al XX-lea și reconstituie, cu mii de figuranți, un moment istoric esențial anterior Marii Uniri, Răscoala țăranilor din 1907. Ecranizarea romanului omonim scris de Liviu Rebreanu a fost văzută de 5 milioane de spectatori, iar din distribuție au făcut parte legendarii Ilarion Ciobanu, Ion Besoiu, Amza Pellea, Colea Răutu, Ernest Maftei, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Constantin Codrescu, dar și celebrul bariton Nicolae Secăreanu, aflat în acel moment la primul rol din cariera sa cinematografică.

Gaudeamus igitur (1965, r. Gheorghe
Vitanidis)

La polul opus, Gaudeamus Igitur (1965) este un film de actualitate, regizat de Gheorghe
Vitanidis și turnat în Cluj-Napoca. Povestea unor tineri absolvenți de liceu care aspiră la un
parcurs universitar în orașul considerat unul dintre cele mai puternice centre academice din
România este nu doar prilejul de a descoperi cum arăta Clujul în anii ′60, ci și șansa de-a o
vedea pe Anna Széles, distinsă în acest an cu Premiul pentru întreaga carieră la TIFF, într-un rol mai puțin cunoscut. Alături de ea, Dem Rădulescu, Sebastian Papaiani și Ștefan Iordache completează galeria de mari actori din distribuție.

O surpriză pentru amatorii de trufandale cinematografice este debutul în lungmetraj al lui

Șapte zile (1973, r. Mircea Veroiu)

Mircea Veroiu, cunoscut pentru ecranizările sale după opere clasice, cu un neașteptat thriller polițist. În Șapte zile (1973), Mircea Albulescu, Irina Petrescu și Victor Rebengiuc
interpretează trei personaje prinse într-un triunghi amoros și o intrigă de spionaj industrial, iar regretatul Adrian Enescu, premiat la TIFF în 2013 pentru întreaga carieră, compune aici prima lui coloană sonoră pentru un film.

Explozia (1973, r. Mircea Drăgan)

O producție de gen este și extrem de popularul Explozia (1973), regizat de regretatul autor al seriei B.D., Mircea Drăgan, decedat anul trecut. Veritabil action movie, cu un suspans pe muchie de cuțit, acest film spectaculos în care nu s-au folosit trucaje a fost inspirat de o poveste reală: în 1971, incendiul izbucnit pe nava „Poseidon” risca să provoace o explozie ce ar fi dus la distrugerea orașului Galați și a Combinatului Siderurgic. Distribuția este de top, în frunte cu Gheorghe Dinică, în rolul antologic al lui Gicu Salamandră, secondat, printre alții, de Radu Beligan, Toma Caragiu, Jean Constantin, Dem Rădulescu, Draga Olteanu Matei și Florin Piersic.

Comedia romantică este reprezentată în acest program de recuperări cinematografice de unul dintre cele mai populare filme ale anilor ′80, Fata Morgana (1981) de Elefterie Voiculescu. Nelipsit de netezirile moralizatoare specifice filmelor din epocă, debutul lui Voiculescu își păstrează intacte cel puțin trei puncte de atracție. Un personaj masculin atipic – petrecăreț, afemeiat și cu o aură irezistibilă de bad boy. Magnetismul zdrobitor al protagoniștilor (Dinu Manolache și Diana Lupescu), cărora le datorăm și una din rarele scene de sex văzute într-un film din comunism, pe cît de eliptică pe atît de îndrăzneață. Și, nu în ultimul rînd, șlagărul pop de pe soundtrack, La fereastră, care se downloadează nostalgic și astăzi.

Două rarități completează programul România 100, filme de actualitate cu și despre tineri,
regizate de doi cineaști din generații diferite: Ultima noapte a copilăriei (1966) al
regizorului clujean Savel Stiopul și Muntele ascuns (1974), debutul lui Andrei Cătălin
Băleanu. Ambele filme sondează frontal abisul psihologic al adolescenței, având ca figură
centrală un băiat forțat să se maturizeze după divorțul părinților săi, și au adus, la vremea
respectivă, un suflu proaspăt în cinematografia română grație unui simț vizual aparte, stilului de filmare ciné-vérité și actorilor tineri și neprofesioniști din distribuție. Muntele ascuns este debutul în cinema al popularului actor Horațiu Mălăele, care va fi prezent la festival.

România 100 la TIFF va însemna și lansarea unei expoziții dedicate centenarului. O selecție de reproduceri ale unor fotografii din prima jumătate a secolului XX, din colecția Sorin Nica, Photo Historia promite o incursiune în viața țăranilor români din acea perioadă și redescoperirea unor locuri emblematice, în forma în care arătau acum aproape 100 de ani. Expoziția debutează în prima zi de festival și va putea fi vizitată la Muzeul de Artă din Cluj pe toată durata TIFF.17

***

Ne puteți urmări pe:
www.tiff.ro | FB: TransilvaniaIFF | Twitter: TIFFRomania | Instagram

***

Festivalul Internațional de Film Transilvania este organizat de Asociația pentru Promovarea
Filmului Românesc și Asociația pentru Festivalul de Film Transilvania.

Cu sprijinul: Ministerului Culturii și Identității Naționale, Centrului Național al
Cinematografiei, Primăriei şi Consiliului Local Cluj, Institutului Cultural Român, Consiliului
Judeţean Cluj, Programului Europa Creativă – MEDIA al Uniunii Europene
Prezentat de: Staropramen
Sponsor principal: Banca Transilvania
Partener principal: Mastercard
Mașina oficială: Mercedes-Benz
Sponsori: Orange, HBO, MOL România, Lidl, Nespresso, Tenaris Silcotub, Avon
Cafeaua oficială: Nespresso
Partener logistic oficial: DHL

***

Parteneri media: TV5, Europa FM, Adevărul, Dilema Veche, OK! Magazine, Historia, Marie
Claire, Harper’s Bazaar, Cosmopolitan, Men’s Health, Business Review, Zile și Nopți, Cinemap, Radio România Cultural, Observator Cultural, Scena 9, Life.ro, Cinemagia, BIZ, News.ro, A List Magazine, LiterNet, Urban.ro, AaRC.ro, Sinteza.
Parteneri media locali: Erdèly Naplò, Făclia, Filmtett, Krónika, Monitorul de Cluj, Radio
Cluj, Transilvania Reporter
Partener de monitorizare: mediaTRUST

SOURCEComunicat de presă
SHARE

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here