Pregătește-te pentru un maraton

2 septembrie 2015

Pentru a alerga 42 de kilometri, rezistența fizică nu e suficientă, spune Daniel Osmanovici. Din 2011, jurnalistul Antena 1 își testează limitele trupului și cele ale minții la cursele de 21 și 42 de kilometri, iar pentru el este esențial ca înainte de linia de start să fie pregătit cu o strategie și, mai ales, cu răbdare.

Previous1 din 2Next
Poți folosi tastele ← →

De George Gurescu. Foto: Manole sava. Styling: Elisabeta GedŐ. Grooming: Adina Vlad. Coafură: Valentin Huțanu/Keune Studio Fashion. 

Maratonul poate deveni un mod de viață. „După ce am terminat cursa, eram la restaurant, mâncam ca să îmi revin și deja căutam următoarele curse pe care puteam să le alerg în anul respectiv“, își amintește Daniel Osmanovici. Asta se întâmpla în 2011, la doar câteva ore după ce a participat la Maratonul Internațional București, prima lui cursă. „Nu înțelegeam ce înseamnă 42 de kilometri, în condițiile în care la antrenamente alergasem cel mult 21“, însă după 4 ore și 28 de minute, multe scrâșniri din dinți și întinderi musculare, și-a dat seama că această cursă va face parte din viața lui.

Prezentator al Observatorului de weekend de la Antena 1, Daniel a văzut în maraton un mod de a-și testa limitele. Exercițiile fizice și disciplina de care trebuia să dea dovadă în timpul antrenamentelor îi ofereau echilibrul de care avea nevoie, iar fiecare competiție în parte îl învăța câte un lucru nou despre trupul său. Dacă la prima lui cursă din 2011 a ajuns pe masa medicilor, „la următoarele maratoane am început să mă bucur de niște chestii care mi se întâmplau în jur, să îmi trag energia de la oamenii cu care alergam sau care erau pe margine“, iar în pozele de la linia de sosire, Daniel recunoaște că a înlocuit încrâncenarea cu un zâmbet până la urechi, cu fiica lui în brațe.

Nu sări peste turele de antrenament

Antrenamentul constant este elementul-cheie dacă vrei să termini un maraton. Indiferent când are loc cursa la care vrei să participi, trebuie să alergi de cel puțin trei ori în fiecare săptămână și să încerci să alternezi cu alt sport. Daniel își completa turele de alergare cu două reprize de înot. Odată cu nașterea fetiței, el a trebuit să-și modifice rutina, însă asta nu l-a împiedicat să se pregătească în continuare. „Acum sunt din nou la două-trei alergări pe săptămână, iar când lucrurile merg excelent, mă duc de patru ori pe săptămână să alerg. Zece kilometri e distanța minimă, dar de obicei mă duc înspre 15-17 kilometri“, povestește Daniel.

În timpul săptămânii, jurnalistul crește numărul de kilometri cu 10% de la o alergare la alta, însă are grijă să alterneze tipurile de antrenament. De exemplu, face ruperi de ritm, în care aleargă cât mai repede un număr de kilometri, apoi face sprinturi, iar la final revine la pas lejer. Într-o altă zi se concentrează pe diferențe de nivel, exercițiu care-l ajută să-și întărească rezistența și să-și calibreze ritmul de alergare. „Încerc să descopăr toate denivelările din parcul IOR, pentru că de obicei acolo alerg. Slavă Cerului, sunt destule, și le iau pe toate măcar de două ori la rând“, detaliază Daniel. În timpul cursei, el adoptă un ritm constant, însă îl poate crește sau scădea în funcție de cum reacționează trupul, iar „pulsul este cea mai bună modalitate ca să îmi verific limitele“. Pentru asta, el apelează la diferite dispozitive prezente pe piață. Daniel a început cu înotul, iar acum turele din parc le completează cu bicicleta și sesiunile de yoga. Mersul la sala de forță este scos din plan, glumește el, pentru că „dacă pun mâna pe fiare mă apucă un soi de somnolență pe care nu o pot controla“. A ales yoga fiindcă îl ajută la tonifierea musculaturii și „îmi dă o stare de bine suplimentară față de adrenalina din timpul alergării și, cumva, îmi reglează și mobilitatea“.

4

Alege o motivație puternică

Odată ce te hotărăști să alergi un maraton, trebuie să înțelegi că schimbarea anotimpului, ploaia sau gerul nu ar trebui să fie vreo scuză care să te oprească din antrenamente. Daniel aleargă mai mult iarna decât vara, iar singurele momente în care a luat o pauză au fost când afară viscolea. Pentru el, mai dificil este să se antreneze când temperatura trece de 25 de grade. Atunci, își mută programul dimineața, în jurul orei șase și jumătate sau seara, după lăsarea întunericului.

Experiența maratonului l-a ajutat, în 2014, să stabilească un nou record mondial pentru o altfel de cursă. În noiembrie, el a petrecut 37 de ore în fața camerei, prezentând cel mai lung buletin meteo, pentru a promova cazul unei fetițe, Kassandra, care avea nevoie de intervenții medicale. A reușit această performanță, spune el, datorită antrenamentului din ultimii trei ani și datorită motivației puternice.

De la un moment dat, în timpul unei curse de 42 de kilometri sau al unui maraton televizat, partea dificilă revine psihicului, care trebuie să preia frâiele trupului, astfel că, dacă pornești la drum cu o motivație puternică, poți să treci peste orice zid sau blocaj. „Sunt foarte dese momentele în care fizicul nu mai funcționează coerent. E o debandadă totală. Nu îți mai simți picioarele sau anumite părți ale ­corpului și ai nevoie de ceva care să te facă să mergi mai departe. Atunci îți setezi: alergi pentru un copil, o cauză. Asta poți s-o faci numai dacă ai un psihic puternic“, spune Daniel.

Așa a fost și în cazul emisiunii-maraton de la Antena 1. În total, a stat 42 de ore fără somn, iar la final, când și-a dat seama că trupul lui este capabil de mai mult efort, și-a propus să treacă la următorul nivel: un ultramaraton.

3

 

Previous1 din 2Next
Poți folosi tastele ← →


Comentarii



Aboneaza-te la newsletter-ul Men's Health!