Cum să te reinventezi mereu

0
648

De Luiza Gabriela Ilinca. Foto: Iulian Iacob

Totul despre omul care și-a construit unul dintre cele mai puternice nume în sportul amator de anduranţă românesc.

La 41 de ani, e vegetarian, ultramaratonist, recordman (7 maratoane și 7 ultramaratoane pe 7 continente și cea mai rapidă traversare a Mării Negre într-o ambarcaţiune cu vâsle), antreprenor, speaker motivaţional, antrenor de alergare, corporatist (15 ani), fost cântăreţ și specialist în marketing personal. Dar, spune el, cea mai potrivită titulatură e cea de reinventator, fiindcă își reinventează constant viaţa.

MEN’S HEALTH: Care a fost momentul în care ai decis să te reinventezi?

Andrei Roșu: În 2008, aveam opt ani de experienţă într-o corporaţie și pusesem vreo 15 kg. Tot atunci s-a născut și primul meu copil, Alex. Ema s-a născut în 2011. Viaţa mea intrase într‑o spirală ciudată, fiecare zi era la fel. Stăteam peste program la birou, ajungeam acasă, deschideam televizorul, stăteam treaz până târziu, mâncam haotic (mai ales seara), mă trezeam cu greu a doua zi, eram prins în trafic. Eram sedentar. După un an, fiul meu era în perioada când imita foarte mult: voia ce aveam noi în farfurie, produse total nesănătoase la vremea aceea; venea pe canapea și apăsa pe telefon la fel cum butonam eu haotic telecomanda. Am realizat că sunt un model pentru el și am început schimbarea. Cel mai accesibil sport mi s-a părut alergarea și am stabilit primul obiectiv: maratonul de la Polul Nord.

Cum a decurs tranziţia de la corporatistul sedentar la sportivul amator?

Am schimbat niște obiceiuri care nu mă ajutau pe termen lung. Schimbările au intervenit treptat, am început să mă culc devreme și să mă antrenez între 5 și 7 a.m. Am devenit mai energic, am dat randament mai bun la birou, am petrecut mai mult timp cu familia. Fiind un amator în sportul de anduranţă, important a fost să termin competiţiile. Era confirmarea că sunt pe drumul cel bun și că m-am pregătit bine. Treptat, competiţiile au devenit un stil de viaţă.

La începutul anului, ţi-ai mutat biroul în Piaţa Victoriei. Cum te-ai decis să reziști?

În ianuarie 2017, când au dat Ordonanţa 13, am realizat că nu mai este vorba de politică, ci de încălcarea unor valori cu care eu am crescut: să nu furi, să nu minţi ș.a.m.d.; deja nu mai era vorba de incompetenţă în zona politică, ci de altceva. Am simţit nevoia să ies și să-mi exprim nemulţumirea faţă de ceea ce se întâmplă, într-un mod liniștit. Acum, pot să mă uit în ochii copiilor mei și să le spun cu mândrie, arătându-le „celebra“ poză cu mine singur în Piaţa Victoriei, că tatăl lor a avut curajul să-și ceară respectarea drepturilor cetăţenești. Am primit multe mesaje de susţinere și am creat un grup pe Facebook, #rezistenta, cu aproape 60.000 de membri.

Cât de important e să existe firme care să sprijine activităţile sportive? 

Înainte credeam că aceste parteneriate sunt făcute ca să crească vânzările firmelor care se implică, însă am descoperit că, în realitate, lucrurile nu stau chiar așa. Partenerii care au decis să mă susţină în toate demersurile mele au făcut-o din convingerea că sunt o sursă de inspiraţie pentru oamenii din jur. Partenerii mei sunt în primul rând oameni. Mă bucur să știu că am reușit să transform, treptat, inclusiv viaţa angajaţilor din companiile care m-au susţinut. I-am inspirat să se apuce de sport. După fiecare reușită din viaţa mea și a altor sportivi amatori, știu sigur că s-au ridicat cel puţin cinci români de pe canapea. Mai ales că în ultimii ani obezitatea a devenit o problemă majoră. Statisticile pe care le urmăresc au arătat o creștere a activităţii fizice și îmi place să cred că sunt și eu responsabil pentru un mic procent. De asemenea, încerc ca fiecare competiţie la care particip sau pe care o organizez să fie asociată cu o cauză umanitară, iar fondurile obţinute să meargă către oameni care au nevoie de un sprijin real, mai ales financiar.

Colaborezi încă de când ai început activitatea de sportiv amator cu Walmark. Cum te ajută astfel de parteneriate?

Primul meu parteneriat ca sportiv amator a apărut încă de la primul maraton, în 2010. Mă pregăteam pentru Polul Nord, un maraton care implica costuri semnificative, și căutam sponsori. O prietenă care lucra în zona de marketing la compania Walmark m-a sfătuit să-mi fac un blog, să-mi fac publice întâmplările și planurile mele, iar sponsorii să poată afla informaţii despre activitatea mea. Deși eram complet atehnic, cu ajutorul unui coleg, am reușit în nici trei ore să lansez blogul, care până în prezent a strâns peste 4 milioane de vizualizări. Parteneriatul cu Walmark e unul de lungă durată. Le-am povestit despre nebunia mea, au simţit și ei și au crezut în mine. La început m-au ajutat cu sfaturi, cu suplimente alimentare Walmark pentru competiţii, care m-au ajutat foarte mult, iar mai târziu am avut și sprijin financiar din partea lor. S-au implicat încă din 2012 într-un proiect social pe care l-am lansat, Transmaraton, o platformă de running și de fundraising, prima din România de acest fel, care a reușit să strângă peste 600.000 de RON. Dar, sumarizând răspunsul la întrebarea ta, citeam zilele trecute despre faptul că Walmark a împlinit 20 de ani în România de când îi ajută pe oameni să devină cea mai bună versiune a lor. Şi mi-am dat seama că şi pe mine acest parteneriat m-a ajutat să devin o versiune mai bună a mea. Din toate motivele enumerate mai sus.

Cum merge pregătirea pentru Atlantic Challenge, la care urmează să participi?

Dacă vrei să ai șanse reale de reușită pentru astfel de competiţii, ai nevoie de o pregătire bună, încât să nu-ţi periclitezi sănătatea. Adesea ne subestimăm, ne vedem mai slabi, mai urâţi sau mai proști decât suntem. Important este să ai curajul de a-ţi schimba viaţa.

Articol preluat din ediția de noiembrie 2017.



LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here