Atinge forma maximă

0
417

De Lina Vdovîi • Foto: Alex Gâlmeanu

La 25 de ani, are un program mai plin decât al multor vedete cu ștate vechi în domeniu. Între 14 ore de filmări pe zi și concerte în țară, Dorian Popa nu lasă să treacă nicio zi fără sport. Pentru că din antrenamente își trage energia și optimismul care îl caracterizează. 

Suntem pe singurul heliport din București, care se află pe acoperișul clădirii Crystal Tower. Vedeta din trupa Lala Band se pregătește pentru ședința foto și, chiar dacă petrecuse 25 de minute în sala de fitness înainte de asta, încă mai ridică niște gantere, face flotări și câteva sprinturi. E plin de viață și de energie. • „Majoritatea persoanelor pe care am reușit să le conving să se țină de sport mi-au spus că nimic nu se compară cu euforia pe care o au atunci când ies din sală, după antrenament“, spune Dorian. Pentru el, au existat momente în care nervii, oboseala, stresul și supărarea s-au transformat pe loc într-o stare de bine. • Însă nu a fost mereu așa. În liceu i se spunea, pe bună dreptate, „scobitoare“. „M-am apucat de sport dintr-un soi de complex de inferioritate. Din necesitate, nu din plăcere“, mărturiseşte Dorian. Spune că avea un corp subţire, cu mâini şi picioare slabe, dar asta nu l-a făcut niciodată să se simtă prost în sală, alături de colegii cu experienţă. De la ei a furat meserie. A cules sfaturi, trucuri și secrete din care apoi și-a format propriul program de antrenament, ajungând astfel la rezultatele pe care le putem vedea astăzi.

 

Cere sfatul celor experimentați
Când a călcat pentru prima dată pragul unei încăperi pline cu aparate, la 16 ani, se afla în Constanța, orașul în care a crescut. A mers pe urmele fratelui său mai mare, iar acest lucru l-a ajutat atunci când părinții au aflat cu ce se îndeletnicea. „Există preconcepția conform căreia sala de fitness poate face rău unui copil în dezvoltare. E corect, însă doar dacă respectivul copil lucrează nesupravegheat, neîndrumat de nimeni.“ Iar Dorian a beneficiat de îndrumarea și protecția fratelui, dar și a prietenilor pe care și i-a făcut trăgând de fiare.

Sportul a făcut mereu parte din viața lui. În Constanța, băieții din gașca lui Dorian abia așteptau să se încălzească afară, ca să o zbughească pe plajă și să stea acolo până în toamnă. „Nu mai știam cum să ne mințim părinții ca să ne lase cât mai mult pe afară. Probabil eu am făcut parte din ultimele generații care au prins joaca prin cartier. Dintre cei care au făcut mișcare în copilărie.“

Își aduce aminte cu nostalgie cum se jucau cu tubermanele și cornetele, cu pistoalele cu bile, ori cum plecau câte 10-15 puști cu bicicletele până în Neptun, la 40 de kilometri distanță. „Am crescut lângă o școală și, după ore, aveam toată curtea numai pentru noi. Am jucat fotbal, baschet, iar la un moment dat am făcut și înot timp de șase luni“, își amintește.

 

Ai răbdare
În ciuda acestor activități – sală și alte sporturi –, primele rezultate au început să apară abia după doi ani. Deși creștea, masa musculară a tânărului de 18 ani era încă destul de „subțire“, ceea ce l-a determinat să treacă la următorul nivel: a apelat la o alimentație corectă, bazată pe proteine și carbohidrați. „Evident, am făcut-o în condițiile de liceu, în care nu-mi puteam schimba revoluționar stilul de viață, dar începusem să renunț, ușor-ușor, la produsele despre care știam că dăunează.“

După liceu, Dorian a venit în București și s-a înscris la Academia de Studii Economice, iar aici a continuat antrenamentele. „Abia atunci am văzut cât de bine îmi face sportul“, spune cântărețul, „am început să capăt încredere în mine, iar cei din jur îmi cereau diverse sfaturi“.

Cu toate astea, a avut o ușoară cădere de care își amintește cu un strop de amărăciune. În primul semestru, s-a lăsat copleșit de examene și proiecte și, timp de patru luni, nu a ajuns la sală. „N-am avut nevoie de patru luni ca să mă pot concentra la școală, însă, dacă am lenevit o lună, celelalte trei au venit de la sine. M-am simțit groaznic, dar nu mi-a fost greu să revin pe linia de plutire. La mine, cu cât e mai mare dezechilibrul psihic, cu atât e mai puternică motivația de a ajunge în sală.“

 mh_dorian_popa_20130830_7046



1
2
3
4
SHARE

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here