Obiceiuri la români: fumatul

Acum vreo cîţiva ani eram surprins de un studiu ale cărui concluzii spuneau că în România femeile beau mai multă bere decît bărbaţii. Dacă şi la bere ne-au luat, mi-am zis, încep să cred în prognozele care spun că bărbaţii sînt pe cale de dispariţie. Oricum, femeile susţin de multă vreme că nu au nevoie de bărbaţi şi în anii din urmă s-au străduit din greu să ne demonstreze că se pot dispensa de noi ca de o pereche de gene false (nu ştiu dacă-i cea mai potrivită comparaţie, ştiu destule fete care n-ar renunţa prea uşor la genele false...).

Dacă la femei nu mai avem trecere, măcar eram protejaţi de producătorii de bere, maşini, ţigări, de UEFA, FIFA şi alte organizaţii sportive care au nevoie de bărbaţi pentru a umple stadioanele. Ştirea cu berea a fost o primă dovadă a penetrării sistemului şi m-a făcut vigilent. Azi trag un alt semnal de alarmă, e drept, fără a mă baza pe date ştiinţifice: cred că femeile fumează mai mult decît bărbaţii. Eu unul am remarcat în ultima vreme foarte multe doamne fumînd pe stradă. Fete, domnişoare, femei vorbesc la telefon cu o mînă şi ţin ţigara în cealaltă. Sau se grăbesc undeva şi fumează în ritmul alert al mersului. În parc, tinerele mame stau pe bancă la o ţigară în timp ce ţîncii se dau pe topogan.

Tot în parc, o fată se pupa cu boyfriendul - ştiţi poziţia aceea clasică, în picioare, ea lipită de pieptul lui, cu un călcîi ridicat şi o mînă ţinînd ţigara la spate, să nu-l ardă. Veţi zice poate că un bărbat care fumează e ceva obişnuit şi poate trece neobservat. Foarte adevărat. Dar din momentul în care a început să mi se pară că femeile fumează în public mai mult decît bărbaţii, am căutat şi bărbaţi care să umble pe stradă cu ţigara în mînă. Şi n-am prea văzut. Am văzut însă nenumăraţi mitocani aruncînd pachetul de ţigări pe geamul maşinii.

O altă controversă care ne este familiară este dacă ţigara dăunează copilului în timpul sarcinii. Timp de mulţi ani, fumatul a fost considerat periculos pentru sănătatea pruncului. Apoi au apărut studii care demonstrau că nu e aşa. Acum două luni, presa a mediatizat o cercetare ale cărei concluzii susţin din nou că fumatul în timpul sarcinii poate afecta sănătatea copilului. Existînd studii şi analize ştiinţifice cu argumente pro şi contra, cum putem lua o decizie? Pe cine credem? Pentru fumători, probabil că alegerea e dificilă şi tind să-i creadă pe cei care le încurajează viciul. Ca nefumător, prefer varianta riscului minim. Adică renunţ pur şi simplu la acele lucruri asupra cărora planează dubiul că-mi pot periclita sănătatea, mai ales dacă ele fac obiectul unor controverse ce durează parcă de-o veşnicie.

1,250 milioane de fumători

În momentul în care mi-a căzut în mînă studiul făcut de compania Pfizer privitor la obiceiurile fumătorilor din România, m-am gîndit că recentele mele preocupări ar putea fi fundamentate sau, dimpotrivă, contrazise ştiinţific. Cercetarea a fost făcută prin metoda interviului direct pe un eşantion de 3.326 persoane, din care 1.550 sînt fumători (fumează cel puţin o ţigară pe zi). Două treimi dintre cei chestionaţi trag din ţigară de mai mult de 10 ani, însă 62% dintre fumătorii cu vîrste între 18 şi 29 de ani declară că au început să fumeze cu 2 pînă la 10 ani în urmă (11,4% dintre aceştia fumează de mai bine de 10 ani!). Un sfert dintre repondenţi fumează de plăcere, iar două treimi consideră fumatul un obicei. Jumătate spun că fumatul nu este o alegere în viaţă, 25% dintre aceştia fiind de acord că fumatul dăunează sănătăţii.

Ele sau ei?

Deci, fumează femeile mai mult decît bărbaţii? Nu. Mai mult decît atît, româncele care fumează sînt mai conştiente decît bărbaţii că există o mare posibilitate de a avea probleme de sănătate din cauza fumatului. În România, 59,2% dintre bărbaţii chestionaţi fumează, faţă de doar 34,5% dintre femei, dar faptul că în familie se fumează le influenţează mai mult pe femei (13,4%) decît pe bărbaţi (5,1%). Cei mai mulţi bărbaţi fumători sînt în Moldova (66,8%), iar cele mai multe femei care le împărtăşesc viciul trăiesc în Dobrogea (37,3%) şi Transilvania (37,1%). Fumatul e un obicei într-o măsură mai mare pentru bărbaţi decît pentru femei, şi este mai degrabă un obicei al persoanelor în vîrstă (77,6% dintre cei cu vîrste peste 60 de ani), decît al tinerilor între 18 şi 29 de ani (60,8%).

Ai bani, n-ai, fumezi!

Financiar vorbind, amatorii de ţigară cei mai numeroşi se găsesc în categoria celor cu venituri de peste 2.100 de lei (59,4%), dar merită remarcat şi faptul că, dintre cei care nu au un venit personal, 45,5% fumează. La nivel mondial, există un miliard de fumători în rîndul bărbaţilor şi doar 250 de milioane în rîndul femeilor, zice The Tobacco Atlas. Cele mai multe fumătoare sînt în Chile (37%), urmate de Germania (28%) şi Spania (25%), şi cele mai puţine în Kenya (1%), China şi Iran (2%) şi Mexic (5%). Interesant este că, în Italia, doar 3% dintre bărbaţi fumează, comparativ cu 17% dintre femei.

Fumul şi sarcina

Cum rămîne cu fumatul în timpul sarcinii? Iată posibilele consecinţe: creşte riscul de avort spontan, de deces fetal sau de moarte subită a sugarului. Copilul poate avea greutate mică la naştere şi îi poate fi afectată funcţionarea plămînilor. Un studiu realizat în Australia arată că riscul spitalizării creşte cu 56% dacă mama fumează în aceeaşi cameră cu copilul, cu 73% dacă fumează cu copilul în braţe şi cu 95% dacă fumează în timp ce îl hrăneşte.

Ca un chinez

Expresia "fumează ca un turc" trebuie actualizată: corect ar fi să spunem "fumează ca un chinez" - 67% dintre bărbaţii chinezi trag cu nesaţ din ţigară, urmaţi îndeaproape de vecinii lor ruşi (60%) şi de bieloruşi (53%). The Tobacco Atlas consideră tutunul ca fiind "singurul produs de larg consum despre care s-a demonstrat că îşi ucide mai mult de jumătate dintre utilizatorii constanţi. Tutunul este responsabil de moartea a 5 milioane de persoane zilnic în întreaga lume". Sursa amintită estimează că, în Canada, SUA, Spania, Marea Britanie, Suedia, Germania, Turcia şi Rusia, un sfert din decesele în rîndul bărbaţilor fumători cu vîrste peste 35 de ani sînt induse de consumul de tutun. Nu mai este o noutate pentru nimeni că fumatul pasiv e la fel de dăunător: creşte riscul de cancer pulmonar cu 25-30%, se agravează astmul, emfizemul şi bolile cardiace.

În SUA, cancerul pulmonar, boala cardiacă ischemică şi bronhopneumopatia obstructiv cronică (BPOC) sînt principalele cauze ale deceselor legate de fumat. Dar el mai poate provoca leucemie, cancer esofagian, laringian sau pancreatic, accidente vasculare cerebrale şi poate duce la complicaţii ale intervenţiilor chirurgicale, vindecare deficitară a rănilor, fracturi de şold, densitate osoasă scăzută ori cataractă.

2050: 520 de milioane de decese

Dacă tendinţele actuale se păstrează, pînă în 2050 numărul deceselor provocate de fumat va ajunge la 520 de milioane de persoane, estimează The Tobacco Atlas. Dacă procentul adulţilor tineri care încep să fumeze se înjumătăţeşte pînă în 2020, vor fi 500 de milioane de decese, iar dacă, pînă la aceeaşi dată, s-ar înjumătăţi consumul la adulţi, ne-am confrunta cu "doar" 340 de milioane de decese. Nici medicii fumători nu sînt scutiţi de consecinţe: un studiu făcut în 2004 în Marea Britanie pe un eşantion de medici fumători de sex masculin a arătat că durata de viaţă a acestora a scăzut în medie cu zece ani din cauza fumatului.

Mă las

Îi auzim deseori pe fumători propunîndu-şi să renunţe la ţigară. Şi la fel de des constatăm că se întorc la viciul lor. E drept, nu toţi. Unii reuşesc să renunţe cu totul după tentative repetate sau după ce supravieţuiesc unui stop cardiac sau unui accident vascular cerebral, situaţie în care faptul că au văzut moartea cu ochii îi sperie şi îi convinge să nu mai fumeze. Dintre cei care s-au lăsat de fumat şi apoi s-au reapucat, 98% doresc să încerce din nou să se lase, 50% sînt dispuşi să facă o tentativă imediat, iar 28% îşi propun asta în termen de o lună. Ministerul Sănătăţii din SUA apreciază că peste 70% dintre fumători au încercat cel puţin o dată să se lase; 46% dintre ei încearcă acest lucru în fiecare an, dar mai puţin de 5% dintre cei care încearcă să renunţe la fumat se pot lăuda şi după un an că n-au mai pus ţigara în gură.

Dacă vreau...

În România, aproape 60% dintre participanţii la studiu au încercat să se lase de fumat, cei mai numeroşi (67,9%) avînd vîrste cuprinse între 40 şi 49 de ani. În Transilvania, sînt cei mai mulţi fumători care s-au luat la trîntă cu viciul lor (73,4%), spre deosebire de bănăţeni (57,9% dintre ei nu au încercat niciodată să se lase de fumat). O treime dintre fumători apreciază despărţirea de ţigară ca fiind extrem de dureroasă, aceasta în condiţiile în care peste 75% dintre cei chestionaţi consideră că e de-ajuns să vrei ca să poţi. 80% dintre tinerii cu vîrste între 18 şi 29 de ani spun că voinţa este suficientă pentru a abandona ţigara, dar fumătorii vîrstnici (de peste 60 de ani) sînt mai sceptici - doar 69,4% dintre ei s-ar baza exclusiv pe voinţă.

Cît priveşte repartizarea pe regiuni geografice, cei din Crişana-Maramureş cred în proporţie de 85,7% că relaţia cu ţigara ţine de voinţă, în timp ce moldovenii (72,1%) şi transilvănenii (72,7%) sînt mai puţin convinşi de acest lucru. Motivele care stau la baza renunţării sînt problemele legate de sănătate în 54% din cazuri şi cele financiare (28,8%). Peste 40% dintre fumătorii din mediul rural care au încercat să se despartă de ţigară spun că le-a fost extrem de greu să facă acest lucru, în timp ce doar 35% dintre orăşeni le împărtăşesc opinia.

Un subiect asupra căruia locuitorii din zona rurală şi cei din oraşele mari sînt aproape de acord e că fumatul poate provoca probleme de sănătate (45,4% din prima categorie, 44,4% dintr-a doua) - moldovenii (48,5%) şi oltenii (50,3%) fiind cei mai convinşi că acest lucru e posibil. Interesant este că persoanele în vîrstă de peste 60 de ani nu sînt neapărat convinse că renunţarea la fumat îmbunătăţeşte confortul fizic şi starea de sănătate, deşi majoritatea repondenţilor au fost de acord cu asta.

Dependenţa de nicotină

E uşor să-i acuzăm pe fumători de lipsă de voinţă, dar lucrurile nu sînt chiar atît de simple. "Eşecurile trecute nu împiedică succesele viitoare, iar durata abstinenţei în trecut este corelată cu succesul renunţării", spune o "teoremă" din British Journal of General Practitioners. Fumatul - dependenţa de nicotină, mai exact - este privit azi ca o afecţiune comparabilă cu diabetul sau hipertensiunea şi necesită consiliere, sprijin şi tratament adecvat. Tratamentul se face pe termen lung, iar recăderile sînt frecvente şi se datorează dependenţei, nu eşecului individual, explică studiile realizate de Ministerul Sănătăţii din SUA. Dificultatea tratării dependenţei de nicotină e cu atît mai mare datorită apariţiei sindromului de sevraj - o combinaţie de stări fizice şi psihice care se manifestă pe o durată de pînă la 4 săptămîni după renunţarea la fumat: iritabilitate, frustrare, furie, anxietate, perturbări ale somnului, dificultăţi de concentrare, stări depresive.

Şi, cireaşa de pe tort - creşterea apetitului, urmată de creşterea în greutate (există aici şi un revers al medaliei, 3,8% dintre femeile care au răspuns chestionarului Pfizer consideră că fumatul le ajută să-şi menţină silueta). Jumătate dintre fumătorii români participanţi la cercetare consideră că nu medicul este cel care i-ar putea ajuta să renunţe definitiv la fumat şi nici nu ar apela la consiliere psihologică în acest scop. Fumatul este considerat de ei mai degrabă o dependenţă fizică şi psihică decît o boală. Studiul amintit mai precizează că, dacă ar exista medicamente care să-i ajute să se lase de fumat, jumătate dintre repondenţi ar fi dispuşi să le încerce.

Champix: două pe zi

În virtutea acestei idei, compania Pfizer a lansat Champix, un medicament destinat celor care vor să renunţe la fumat. "Pentru că cei mai mulţi fumători continuă să fumeze din cauza dependenţei de nicotină, Champix acţionează prin diminuarea dorinţei de a fuma şi prin ameliorarea simptomelor generate de lipsa nicotinei din organism", spune comunicatul Pfizer. "Mai mult, dacă o persoană fumează o ţigară în perioada tratamentului, medicamentul scade satisfacţia dată de fumat." Aprobarea Champix s-a bazat pe un vast program de studii clinice, efectuate pe 4.000 de pacienţi.

Subiecţii fumaseră în medie 21 de ţigări pe zi, pe o perioadă medie de 25 ani. Medicamentul poate fi administrat tuturor persoanelor cu vîrste peste 18 ani care fumează. Schema de tratament durează 12 săptămâni. Doza zilnică este de 2 pastile pe zi şi costă aproximativ 11 lei pe zi.

Ultima ţigară

În România, peste 30% din populaţia activă (44% bărbaţi şi 17,5% femei) fumează. Fumatul omoară peste 33.000 de români în fiecare an, 70% dintre aceştia avînd între 35 şi 69 de ani. Principalele cauze de deces ale fumătorilor din România sînt bolile cardiovasculare (50%), cancerul (40%) şi bolile respiratorii. Fiecare dintre conaţionalii noştri care mor prematur din cauza bolilor asociate fumatului ar mai fi avut de trăit, în medie, 21 de ani.

Ţigara la români

46,6% din populaţia României cu vîrste peste 18 ani fumează cel puţin o ţigară pe zi. 40,1% dintre fumători fumează zilnic între 16 ?i 20 de ţigări. Majoritatea fumătorilor cheltuie în medie 5 lei/zi pe ţigări.

De ce fumăm?

Din cauza dependenţei de nicotină. Dependenţa persistă împotriva dorinţei de a renunţa şi chiar împotriva tentativelor repetate de a renunţa. British Medical Journal spune că există o relaţie clară între fumat, receptorii nicotinici şi dependenţă. Nicotina dă dependenţă, dar nu este cancerigenă.

Şi totuşi, de ce fumăm?

Este un obicei 66,4%
Imi place 37%
Mă ajută să depăşesc momentele de stres 28% Prietenii/colegii mei fumează 16,4%
În familie se fumează 8,2%
Fumatul mă ajută să mă concentrez 5,4%
Fumatul mă ajută să-mi menţin silueta 2,1%

Te-ai aprins ca o ţigară...

Fumul de ţigară conţine peste 4.000 de substanţe chimice, peste 250 din acestea fiind toxice sau carcinogene. Fumatul ţigărilor cu mai puţin gudron şi nicotină nu ajută la nimic.

Acetonă - se găseşte şi în diluanţii de vopseluri
Butan - este prezent şi în gazul de brichetă
Arsenic - folosit ca otravă pentru furnici
Cadmiu - utilizat pentru fabricarea bateriilor auto
Monoxid de carbon - prezent în gazele de eşapament
Toluen - utilizat la prepararea solvenţilor industriali

Şi dacă nu vreau?

(Nu m-am gîndit să renunţ + Nu doresc să renunţ la fumat)

Muntenia 49,1%
Transilvania 50%
Banat 67,7%
Crişana-Maramureş 64,7%
Moldova 60,5%
Oltenia 47,2%
Dobrogea 60%
Bucureşti 61,2%
Bărbaţi 53,6% Femei 59,4%
Din total repondenţi: 55,9%

Unde ne sînt fumătorii?

(1.Bărbaţi, 2.Femei, % dintre participanţii la studiul Pfizer)

Moldova
1. 66,8%
2. 29,9 %

Muntenia
1. 63,6%
2. 35,6%

Oltenia
1. 61,7%
2. 27,1%

Crişana-Maramureş
1. 60,2%
2. 41%

Transilvania
1. 55.6%
2. 37,1%

Dobrogea
1. 56,8%
2. 37,3%

Banat
1. 50,3%
2. 35,3%

Bucureşti
1. 48%
2.34,3%

Fumătorii după educaţie

Primară 38,8%
Medie 50%
Superioară 48,5%

Fumătorii după venituri

Sub 300 lei 39,6%
301-600 lei 45,3%
601-900 lei 50,7%
901-2.100 lei 50,2%
Peste 2.101 lei 59,4%

Nu am un venit personal 45,5%

Există posibilitatea de a avea probleme de sănătate din cauza fumatului? (da, în foarte mare măsură)

Femei: 41,8%
Bărbaţi: 39,5%
18-29 ani 39,8%
30-39 ani 41,7%
40-49 ani 40,3%
50-59 ani 40,3%
Peste 60 ani 40%

Muntenia 35,5%
Transilvania 34%
Banat 45,1%
Crişana-Maramureş33,3%
Moldova 48,5%
Oltenia 50,3%
Dobrogea 45%
Bucureşti 34,7%

Fumez de mai bine de zece ani

18-29 ani 11,4%
30-39 ani 71,3%
40-49 ani 81,9%
50-59 ani 89,1%
Peste 60 ani 95,3%

Rural (<5.000 locuitori) 68,2%
Urban (>250.000 locuitori) 40,8%

Transilvania şi Oltenia 70,2%
Dobrogea 48,8%
Bucureşti 51,2%
Moldova 56,8%
Banat 47,4%
Muntenia 65,7%
Crişana-Maramureş 58,1%

Bărbaţi 64,8%
Femei 53,9%

Din total eşantion 60,7%

Numărul de ţigări fumate zilnic (5-15 ţigări; pe categorii de vîrstă şi regiuni am ales doar valorile maxime şi minime)

Femei 51,4%
Bărbaţi 31,8%
30-39 ani 36,6%
Peste 60 de ani 48,8%
Moldova 45,5%
Oltenia 32,9%